Sisteme mass-media - stirea

Trimis la data: 2012-02-15
Materia: Comunicare
Nivel: Facultate
Pagini: 25
Nota: 9.04 / 10
Downloads: 536
Autor: Bya777
Dimensiune: 42kb
Voturi: 24
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
De-codificarea de catre primitorul continutului scris sau audio-vizual tine de experienta cultural-sociala, de asteptarile, formarea si gusturile proprii (asociate cu ale apropiatilor semnificativi). De aici, ideea unor John Fiske si John Hartley cu privire la "semnificatiile de ordinul doi" ale mesajului, adica extragerea intelesurilor mesajelor presei din sistemele de semnificatii ale publicului . Insotirea raspunsului la mesajul presei de o semnificatie derivata din sistemul propriu de semnificatii al consumatorului va conduce la NEGOCIEREA semnificatiei finale a unui mesaj mass-media.
Intre valorile editoriale , STIRILE ocupa un loc privilegiat, nu doar pentru ca sunt consumate cu aviditate, ci pentru ca au devenit "o necesitate stringenta", chiar daca furnizorii de stiri sunt discutabili sub aspect caracterial, suspecti profesional vorbind, avansand informatii incorecte, incomplete etc.

Daca "Toti vanatorii de stiri ii urmaresc pe oamenii demni de a face subiectul stirilor fara a le respecta intimitatea si pozitia sociala", avem de-a face cu firescul acceptat inclusiv de facultatile de jurnalism, anume ca "stirile rele sunt stirile bune", iar "jurnalismul respectabil nu reuseste sa-si indeplineasca toate atributiile". Exemplul politicienilor "somati" sa raspunda si "mofturilor" jurnalistilor, in afara agendei politice, este ilustrativ in acest sens.

La intrebarea: Servesc stirile democratiei? raspunsul instinctiv ar putea fi "Deloc", din moment ce, pe de o parte, vorbim despre marfuri (produse industrial, standardizat, la preturi modice, difuzate masei) generatoare de profit financiar si de putere (ca exercitiu al acesteia de catre diferiti actori sociali: surse, constructori, beneficiari, difuzori etc.).

Intr-o societate liberala, marcata de circulatia informatiei, stirea inceteaza a mai fi o optiune; ea dobandeste caracter de necesitate, semanand cu o "ramura majora a afacerii de informare" .Intr-un registru tragi-comic, G.B. Shaw trimitea presa scrisa (singura bine reprezentata in epoca) intr-o nestiinta totala, intrucat "Ziarele sunt incapabile, se pare, sa discearna intre un accident de bicicleta si colapsul civilizatiei". Daca scriitorul are dreptate, atunci caror virtuti ale mass-media li se datoreaza audienta constanta?

Apoi, cum s-ar mai putea verifica, in practica, nesfarsita incercare de a gasi o definitie multumitoare STIRII? Autorul cunoscutului Ghid practic pentru presa scrisa intocmit in ideea conturarii "figurii" jurnalistului universal prevenea ca "rolul unui ziar este de a afla informatia proaspata despre chestiuni de interes public si de a o transmite cititorilor cat mai repede si cu cat mai multa acuratete posibil, in mod cinstit si echilibrat" . Misiune simpla la prima vedere, munca jurnalistului contine (presupune) cateva exigente respectate si ignorate de multi ocupanti ai domeniului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.