Sistemul administrativ din Franta

Trimis la data: 2005-10-18
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 6
Nota: 8.06 / 10
Downloads: 811
Autor: Denisa Mitrea
Dimensiune: 10kb
Voturi: 12
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Franta este o republica indivizibila, laica, democratica, sociala.
Conform Constitutiei promulgate la 06.10.1958, amendata ultima oara in 1999, Franta este o republica prezidentiala. Puterea legislativă este formata dintr-un parlament bicameral, format din:Senat (321 membri, dintre care 296 reprezinta Franta metropolitana, 13 teritorii de peste mari si 12 francezii din strainatate). Senatorii sunt alesi pentru un mandate de 9 ani, de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai Adunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municiplale; o treime din Senat se schimba la fiecare 3 ani;
Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de Ministri, condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este respunzator fata de Parlament. Seful statului, presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult doua mandate de cate 7 ani.

In ultimii 10 ani, in Franta au fost modificate modalitatile de realizare a sarcinilor si de divizare a responsabilitatilor. O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, municipalitati). In paralel administratia centrala deleaga responsabilitatile sale incetul cu incetul, prin prefect, reprezentantul statului in fiecare district si seful serviciilor descentralizate ale statului.

In acest cadru general, implementarea actiunilor este, in principal, realizata de catre functionarii publici recrutati si selectati dupa o examinare speciala. In cadrul serviciilor publice exista corpul de elita (grands corp) format din specialisti cu profil ethnic si administrativ care isi desfasoata activitatea in cadrul Consiliului Statului, Curtii de Conturim Inspectoratului Finantelor, corpului diplomatic si in corpul tehnic din mediu rural.

Scoli prestgioase ofera posibilitatea perfectionarii pregatirii in institutii de invatamant superior, cum ar fi: Scoala Nationala pentru Administratie, Scoala Politehnica si Scoala de Agronomie, care constituie cadrul de pregatire a personalului civil pentru administratie. Din 1981, au inceput sa apara schimbari majore in sectorul public francez.

In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de sarcini catre autoritatile teritoriale, in special pentru domeniile educatiei, sistematizarii teritoriului si protectiei sociale. In cadrul statului, sarcinile au fost divizate intre administratia centrala si celelalte niveluri care desfasoara activitatea sub autoritatea prefectului.

Obiectivul urmarit in administratie este constituirea unui corp central de functionari publici responsabili pentru planificare, formare si evaluare, in timp ce serviciile devin compinente care contribuie in mod direct la realizarea obiectivelor stabilite. Incepand din 1988 a fost lansata o politica ampla de modernizare a sectorului public care s-a concretizat in mutatii in politica de personal, dezvoltarea unui dialog social cu sindictele, initierea unui proces de evaluarea e politicii publice si cautarea unor posibilitati de servire mai buna a clientilor.

Au aparut si primele rezultate concrete constand in semnarea catorva contracte pentru pregatirea personalului. Exista peste 500 de centre de servicii si 150 de centre speciale, unitati administrative care incheie contracte cu administratia centrala pentru o perioada de 3 ani.
Cele trei ramuri ale autoritatii sunt bine reprezentate in administratia franceza:

Autoritatea judecatoreasca.Curtile franceze sunt de doua tipuri: curti juridice si curti administrative.Curtile juridice se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie (Cour de Cassation), care are competenta sa anuleze deciziile Curtilor de pe nivelurile inferioare si joaca un rol essential in desfasurarea corespunzatoare a activitatii.

Pentru cazurile civile exista Instantele de judecata (Jurisdiction d`Instance), Curtea Supreama (Tribunaux de Grande Instance) si Curtile de Apel (Cours d`Appel) in numar de 22. Pentru cazurile pnale exista Curtile de politie pentru savarsirea de crime, si pentru alte categorii de pedepse functioneaza Tribunalel de Corectie. Deciziile lor pot fi luate in discutie de Curtiile de Apel.

Curtile administrative se aflta in subordinea Consiliului de Stat. Acesta include curtile administrative simple si potrivit recentei reforme exista Curtile Administrative de Apel si Curtile Specializate, cu precadere in sectorul financiar: Curtea de Conturi si Curtea Regionala de Conturi.

Eventualele situatii problema care pot sa apara in activitatea celor doua categorii de curti sunt rezolvate de catre Curtea de Conflicte. De asemenea, Inalta Curte de Justitie formata din parlamentari este responsabila pentru cazurile penale in care sunt implicate Presedintele Republicii sau membrii Guvernului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.