Sistemul decizional al organizatiei

Pe de alta parte, acumulând cunostinte (informatii, date, idei) si experienta în raporturile cu natura si cu societatea, cu el însusi, omul si-a format si cultivat de-a lungul istoriei un anumit mod
de a fi si a se comporta si manifesta în familie si în colectivitate, un set de valori si norme, de criterii si judecati care l-au ajutat în examinarea si solutionarea multiplelor probleme cotidiene, îmbunatatindu-si semnificativ calitatea vietii si a muncii. Un proces îndelungat si anevoios, cu destule dileme si capcane, în pofida carora a contribuit hotarâtor la ridicarea neîntrerupta a nivelului de constiinta, atât de benefica în asumarea responsabilitatilor si în respectarea valorilor si a reglementarilor în vigoare, a legitatilor general valabile.

În aceasta evolutie, rezolvarea problemelor social-economice la nivelul individului si al guvernului în care acesta era integrat, al comunitatilor si al tarii în ansamblul sau, cu puternic impact asupra constiintei si a existentei omului, a capatat în acuitate, devenind prioritara în preocuparea teoreticienilor (cercetatori) si a practicienilor (politicienilor) deopotriva.

Asa cum se preconiza, încet si sigur, cercetarea stiintifica a devenit
mai sistematica si pragmatica, institutionalizându-se, iar rezultatele
(descoperirea unor metode si tehnici, teorii si principii moderne)
acesteia au facilitat rezolvarea viabila, optima a problemelor critice, la ridicarea eficientei la nivel micro sau macro-social si, implicit, la
reducerea incertitudinilor si riscurilor care însotesc, inevitabil, punerea în opera a strategiilor, planurilor si programelor dezvoltarii, adica a trecerii din momentul prezent (t) spre orizontul de timp viitor (t+1).

Astfel, ca raspuns la cerintele praxisului social, ale complexitatii si
dinamismului fenomenelor si proceselor economice, conducerea clasica, predominant bazata pe talent si intuitie, pe experienta, a fost
înlocuita cu alta, principial noua, inedita, de tip prospectiv si novator, demers cunoscut sub numele de profesionalizarea carierei, având ca dominante pregatirea sistematica si permanenta specifica domeniului, competenta si moralitatea, participarea efectiva si activa a salariatilor la fundamentarea si adoptarea deciziilor, nu numai la înfaptuirea acestora. Cum în activitatea practica decizia îmbraca doua forme:
- actul decizional (situatiile având complexitate redusa, cu caracter
repetitiv, în care variabilele implicate sunt bine cunoscute de catre
manager) si procesul decizional (situatiile complexe care presupun un
important consum de timp, de ordinul orelor, zilelor si chiar al
saptamânilor, pentru a se culege si analiza informatiile, dar si pentru a se consulta specialisti în domeniu), formarea unui punct de vedere
profesionist, competent, a unor judecati de valoare obliga pe decident
sa parcurga mai multe etape, într-o succesiune logica, de natura sa
asigure rigoarea stiintifica în pregatirea, adoptarea, înfaptuirea si
evaluarea rezultatelor obtinute. Un rol important în luarea deciziei îl
joaca, de asemenea, evaluarea factorilor determinanti, care se
grupeaza în doua categorii distincte:

Factori interni, provenind din propriul mediu (tehnici, economici, sociali), care exprima nivelul de dotare tehnica, influenta exercitata de descoperirile din stiinta si din tehnologie, gradul de pregatire a salariatilor, climatul de munca, calitatea sistemului informational si a logisticii. Cei mai importanti sunt: pregatirea si experienta profesionala (si manageriala) a decidentilor, motivarea celor implicati în actul si procesul decizional, atitudinea si responsabilitatea fata de continutul si consecintele deciziilor, volumul de informatii disponibil si actualitatea acestora, nivelul autoritatii formale si informale a decidentului;

Factori externi, provenind din mediul ambiant în care se desfasoara activitatea, cum ar fi: sensul si ritmul dezvoltarii ramurii sau domeniului; informatiile si datele referitoare la valorificarea cercetarilor tehnologice, economice, sociologice; restrictiile functionale si structurale, normative, legislative s.a.; cadrul relational cu alte institutii si organisme, de la furnizori si pâna la clienti sau beneficiari directi.