Stalin

Stalin:Nimic mai fals; Iosif Djugasvili, fost seminarist (împotriva vointei sale, trebuie sa specificam), devine Stalin când, dupa ce a devenit marxist ca urmare a lecturilor sale, îsi ia lumea în cap si organizeaza în Caucaz, regiunea natala, grupuri de gherile care ataca convoaiele militare.

Tânarul bolsevic este acum aproape de tezele anarhiste: armele sînt luate de la inamic, cu banii furati se constituie un fond de razboi, se distribuie populatiei hrana confiscata.În foarte putin timp, „aceasta linie dura" propovaduita de Stalin îl transforma în liderul tendintei celei mai radicale din Partid.

Prins, evadat, prins din nou, scapa si de asta data si devine foarte popular. Dar, din 1907, Trotki si Lenin se opun actiunii lui Stalin; primul e ostil actiunii de gherila, al doilea le sustine.
În 1912 se naste un alt subiect de disputa între Trotki si Stalin: acestuia din urma tocmai i s-a încredintat postul de redactor-sef al unui ziar bolsevic din Petrograd numit „Pravda”, în timp ce Trotki redacteaza si el un ziar cu acelasi titlu la Viena, în exil.

Evenimentele Revolutiei din Octombrie ni-l arata pe Stalin în fotografii, în plan secund, dar e întotdeauna acolo. Specialist al actiunii directe, este singurul conducator bolsevic cautat care nu a parasit niciodata Rusia; militantii au încredere în el. Aceasta explica faptul ca ulterior a fost ales ca secretar general al partidului, în 1922.

Autoritatea lui Stalin nu s-a bazat pe frica, ci în primul rând pe simpatie: rigoarea lui Lenin îi impresiona pe rusi, cultura lui Trotki îi complexa; Stalin, cu vodka în mâna si surâsul pe buze, avea mai întotdeauna pregatita o gluma vulgara. Hotarârea sa revolutionara, spiritul practic si bonomia au facut din acest fost luptator de gherila un om de stat.