Stari de agregare

Indiferent de natura particulelor si a fortelor cu care ele interactioneaza, substantele se pot afla in patru stari de agregare: solida, lichida, gazoasa si plasma, diferind intre ele prin continutul energetic al particulelor componente.Temperaturile la care o substanta trece dintr-o stare de agregare in alta stare depinde in primul rand de taria interactiunilor dintre particulele componente, precum si de conditiile exterioare de presiune. Continutul cel mai bogat in energie il au substantele in stare de plasma, urmata apoi de starea gazoasa. Starile condensate presupun un continut energetic mai scazut, cea mai saraca in energie fiind starea solida.

Starea gazoasa, care este in general nespecifica, determina o serie de proprietati generale, comune tututror substantelor aduse in aceasta stare. De asemenea, si starile condensate, lichida si solida, determina pe langa proprietatile fiecarei substante si caracteristici generale. De aceea, in cele ce urmeaza se vor trata pe scurt caracteristicile generale ale substantelor in cele trei stari de agregare obisnuite: gazoasa, lichida si solida.4.1. Starea gazoasa
Substantele in stare gazoasa sunt formate din molecule mono sau poliatomice, animate de miscarea termica de translatie, continua si dezordonata, a carui intensitate depinde direct proportional de temperatura, aceasta fiind o masura nemijlocita a energiei cinetice a moleculelor.

Datorita miscarii termice a moleculelor, gazele prezinta fenomenul de difuzie, adica introduse intr-un anumit volum, ele ocupa dupa un anumit timp, tot spatiul pus la dispozitie. De asemenea, gazele difuzeaza unele in altele si prin orificii mici, cum ar fi porii unor materiale solide: cauciuc, cuart, retele cristaline, etc.