Statul de drept si societatea civila

Trimis la data: 2006-04-15
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 13
Nota: 9.00 / 10
Downloads: 13
Autor: Andreea
Dimensiune: 83kb
Voturi: 7
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Referat despre Statul de drept si societatea civila
I. NOŢIUNEA DE STAT
“Nimeni, niciodată, n-a văzut Statul. Totuşi cine i-ar putea nega realitatea, existenţa? Locul pe care îl ocupă în viaţa noastră cotidiană este atât de important, încât nu ar putea fi retras fără a compromite posibilităţile noastre de viată. Noi îi împrumutăm toate pasiunile umane: el este generos sau zgârcit, ingenios sau stupid, crud sau îngăduitor, discret sau invadator. Şi pentru că îl considerăm subiect al acelor mişcări ale inteligenţei sau sufletului care sunt proprii omului, ne îndreptăm spre el cu sentimente pe care, de obicei ni le inspiră persoanele umane: încrederea sau teama, admiraţia sau dispreţul, deseori ura, dar uneori şi un respect timorat sau o adoraţie atavică şi inconştientă a forţei se amestecă cu nevoia pe care o avem de a crede că destinul nostru nu este abandonat hazardului. Ni se întâmplă uneori să blestemăm acest stat, dar simţim că, la bine şi la rău, suntem legaţi tot mai mult de el.” George Burdeau (profesor francez de drept constituţional).
Referat despre Statul de drept si societatea civila
Pornind de la originea etimologică a cuvântului stat, precizez ca acesta provine de la cuvântul latin status, care semnifică “stare”, “situaţie” a unui lucru sau a unei persoane.

Niccolo Machiavelli, în lucrarea Principele (1515) a folosit pentru prima dată termenul de stat, în sens de entitate politică. Pentru a înţelege conceptul de stat am apelat la definiţiile date statului de mai mulţi profesorii şi psihologi. Profesorul C. Dissescu considera în cursul său statul ca fiind reuniunea mai multor oameni, formând o persoană organică şi morală, pe un teritoriu dat, în forma guvernanţilor şi guvernaţilor sau, mai pe scurt, ca persoană politică a naţiunii.

Celebrul sociolog Max Weber susţine că statul este o intreprindere politică cu caracter instituţional a cărei conducere administrativă revendică cu succes, în aplicarea legilor, monopolul violenţei fizice legitime. În doctrina contemporană, în sens restrâns, tehnic – juridic, conceptul de stat desemnează forma organizată a puterii publice (Ioan Muraru, Simina Tănăsescu). Într-o altă definiţie se subliniază caracterul instituţional al statului, cuprinzăndu-se elementele şi funcţiile acestuia: o instituţie având ca suport o grupare de oameni aşezată pe un spaţiu delimitat, capabilă de a-şi determina singură propria competenţă şi organizată în vederea exercitării unor activităţi care pot fi grupate în funcţiile: legislativă, executivă şi jurisdicţională (Tudor Drăganul).

Într-o definiţie din dicţionar, statul apare ca organizaţie politică şi juridică a naţiunii pe care o personifică (Pierre Avril şi Jean Gicquel). Din perspectiva dreptului constituţional, putem defini statul ca fiind puterea politică organizată într-un anumit teritoriu, exercitată asupra unei comunităti de persoane, dinstinct de persoana guvernanţilor şi având capacitatea de a-şi determina propria competenţă (suveranitatea internă şi externă). Conceptul de stat are şi o semnificaţie proprie dreptului internaţional public. Astfel, statul apare ca subiect de drept internaţional şi este definit ca sumă a trei elemente: un teritoriu determinat, o populaţie stabilă şi capacitatea de a încheia relaţii cu alte state sau suveranitate externă.

Statul este un fenomen complex, care desemnează o societate organizată, cu o conducere autonomă. “În sens restrâns, prin stat înţelegem un sistem orgnizaţional, care realizează conducerea politică a unei societăţi, deţinând în acest scop monopolul creării şi aplicării dreptului”. Statul este aşadar o instituţie juridică, dorită şi creată de naţiune, care i-a acordat acestuia puterea suverană. Naţiunea are ca elemente specifice: comunitatea de viaţă; comunitate de patrimoniu spiritual; comunitate de interese, comunitate de aspiraţii.
Statul se caracterizează prin următoarele trăsături: este o naţiune organizată; se supune unei conduceri unice; are legi comune; este expresia interesului general (binelui comun). Pentru existenţa statului sunt necesare trei condiţii şi anume: naţiunea; teritoriul; puterea publică.

II. DEFINIŢIA ŞI CARACTERISTICILE STATULUI DE DREPT
Profesorul Ioan Deleanu, analizând determinările statului de drept, remarcă evaluările diverse, surprinzătoare şi contradictorii ale statului de drept, trecând în revistă numeroase “percepţii doctrinare” între care: statul de drept corespunde unei “necesităţi antropologice”(H. Ryffel); el este un mit, un postulat şi o axiomă, o veritabilă dogmă (J. Chevallier); un pleonasm, un nonsens juridic (H. Kelsen); un concept inutil “care mutilează de factură arbitrară alte două concepte (A. Hauriou) ”ş.a.

Asemenea evaluări sunt expresia unor abordări din perspective diferite ale premiselor şi mecanismelor fenomenului statal în corelaţie cu fenomenul juridic care au condus la sesizarea unor multiple semnificaţii ale conceptului “stat de drept”. Câteva dintre acestea sunt: statul de drept semnifică subordonarea statului faţă de drept (J.Gicquel); este un sistem de organizare în care ansamblul raporturilor sociale şi politice sunt subordonate dreptului (J.P.Henry); statul în care puterea este subordonată dreptului, toate manifestările statului fiind legitimate şi limitate prin drept (M.J.Redor); statul de drept înseamnă garanţii fundamentale libertăţilor publice, protecţia ordinii legilor (J.L.Quermonne); statul de drept implică existenţa regulilor constituţionale care se impun tuturor (G. Duhamel); este statul în măsură ă concilieze libertatea şi autoritatea (M. Miaille); statul de drept este ordinea juridică ierarhizată şi sistematizată (J.Dabin) ş.a

În condiţiile contemporane, ale răsturnării şi înlăturării regimurilor totalitare comuniste care au durat câteva generaţii şi care au introdus modificări radicale în toate structurile societăţii – economice, politice, ideologice, culturale – şi în viaţa oamenilor, reorganizarea acestor societăţi pe baze democratice a reactualizat în mod deosebit conceptul statului de drept care să orienteze evoluţia fostelor ţări socialiste în conformitate u valorile sociale autentice din statele democratice dezvoltate.

În acest context şi în doctrina juridică românească, s-au propus diverse definiţii care, într-o formulare sau alta, încearcă să releve nucleul conceptual al statului de drept. Astfel într-o opinie statul de drept este “un concept politico – juridc ce defineşte o formă a regimului democratic de guvernământ din perspectiva raporturilor dintre stat şi drept, dintre putere şi lege prin asigurarea domniei legii şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în exercitarea puterii ”. Alt autor remarcă organizarea statului de drept pe baza principiului separaţiei puterilor statului, în aplicarea căruia justiţia dobândeşte o reală independenţă şi urmărind prin legislaţia sa promovarea drepturilor şi libertăţilor inerente naturii umane, asigură respectarea strictă a reglementărilor sale de către ansamblul organelor de stat în întreaga lor activitate .

Referindu-se la caracteristicile statului de drept, Paul Cosmovici sintetizează că acesta “trebuie să acţioneze pe baza şi respectând forma dreptului, ca expresie a voinţei generale. Trăsăturile sale caracteristice se aseamănă, de altfel, ideilor esenţiale ale unui regim juridic democratic din societăţile moderne şi anume: suveranitatea poporului care îşi găşeşte expresia în alegeri libere şi un sistem politic pluralist, separaţia puterilor şi limitarea prerogativelor prezidenţiale , independenţa judiciarului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, libertatea de opinie şi de expresie, dreptul de asociere etc. adică promovarea şi protecţia drepturilor omului”.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.