Statul in economia moderna

Este cunoscut faptul ca pietele asigura reglarea sistemului economic prin stabilirea preturilor de echilibru ca urmare a jocului concurentei. Pentru a functiona cat mai eficient pietele trebuie sa fie cat mai apropiate de concurenta perfecta. Esecul pietei descrie acel ansamblu de situatii in care nu sunt indeplinite conditiile necesare obtinerii unei solutii privind functionarea eficienta a pietelor. Lasat sa functioneze fara restrictii sistemul piata nu va fi suficient de eficient. Va exista tendinta de a se produce prea mult din anumite bunuri si prea putin din altele. Se poate ajunge astfel la situatii de penurie pentru anumite bunuri, sau chiar a absentei lor cu desavarsire.

Esenta esecului pietei consta in inabilitatea indivizilor de a coopera. Cooperarea dintre indivizi poate asigura criteriul lui Pareto de eficienta: Imbunatatirea utilitatii unui individ nu trebuie sa diminueze utilitatea nici unui alt individ. Acesti factori sunt raspunzatori de aparitia costurilor de tranzactie. In mod normal schimburile de pe piata nu sunt costisitoare (cu exceptia costurilor de transport si desfacere). Costurile de tranzactie includ, costurile de informare, costurile de decizie, costurile de negociere, costurile legale necesare incheierii contractelor. De exemplu, este costisitor atat pentru consumator, cat si pentru producatori sa se informeze despre intentiile lor reciproce.

Existenta acestor costuri indeparteaza pietele de conditiile necesare functionarii eficiente. De aici rezulta ca o posibila functie economica a guvernului consta in a interveni in functia alocativa a pietei pentru a-i corecta efectele negative. Aceasta a fost numita de catre Musgrave , functia alocativa a statului. Un alt sens al esecului pietei este dat de modul in care aceasta asigura echitatea, justitia sociala privind distributia veniturilor si bogatiilor. Intrucat piata poate esua in rezolvarea acestei probleme, statul ar trebui sa intervina pentru a aduce aceasta distributie in limite sociale rezonabile.

Musgrave a numit aceasta interventie functia distributiva a statului.
Disfunctionalitatile pietelor se regasesc la nivelul economiei nationale sub forma inflatiei, somajului, stagnarii cresterii economice, dezechilibrelor balantei de plati etc. Intervenind pentru atenuarea sau rezolvarea acestor probleme consta in functia de stabilizare a statului. Functionarea normala a pietelor necesita respectarea anumitor reguli privind desfasurarea tranzactiilor. Fara existenta unui sistem juridic functional nu se poate asigura disciplina contractuala, respectiv mentinerea comportamentelor individuale in limitele impuse de societate.

Aceasta constituie functia regularizatoare a statului. Daca pietele ar fi perfecte si complete in sensul ca toate caracteristicile necesare functionarii eficiente ar exista, si daca nu s-ar pune problema coordonarii actiunilor indivizilor, atunci functiile guvernului s-ar limita doar la redistribuirea veniturilor si la asigurarea justitiei sociale.