Statul medieval roman de la E si S de Carpati

Statul medieval roman de la E si S de Carpati - Din punct de vedere extern era nevoie de un stat omogen, mai puternic datorita expansionismului imperiilor vecine si a nevoii firesti de aparare impotriva acestora, formatiunile prestale existente pe teritoriile romanesti, sunt unificate treptat sub conducerea unui singur domn atat in Tara Romaneasca, Moldova si in Dobrogea.

Din punct de vedere intern aceasta unificare era necesara deorece obstile satesti evoluau. Erau inregistrate importante progrese economice, sociale si politice in cadrul acestora.

In Tara Romaneasca Litovoi incearca sa unifice toate cnezatele si voievodatele sub conducerea sa, si sa inlature suzeranitatea maghiara, fapt care nu il reuseste. In schimb Basarab I reuseste sa unifice formatiunile prestatale din zona si in 1330, in lupta de la Posada, obtine independenta Tarii Romanesti.

Izvorul in care se afla prezentata batalia este CRONICA PICTATA DE LA VIENA. Basarab este mentionat in documente cu titlul de “mare voievod si domn”. De asemenea el ia sub autoritatea sa Dobrogea intr-o situatie de mari framantari politicie si militare, pe care o uneste cu Tara Romaneasca, dar urmasul sau o pierde, Dobrogea devenind pasalac..

Urmasii lui Basarab vor consolida noul stat format si vor crea institutiile interne necesare. Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab, isi ia titlul de domn autocrat si intemeiaza prima mitropolie ortodoxa din nordul Dunarii la Curtea de Arges in 1359, iar urmasul la tron, Vladislav Vlaicu bate prima moneda.

De la inceputurile Tarii Romanesti se leaga si legenda descalecatului lui Negru-Voda din Fagaras, ilustrand contributia demografica si institutionala a romanilor din Transilvania la intemeierea statului valah, descalecatul fiind din punctul de vedere al cornicarilor intemeiere de tara, iar din punct de vedere istoric contributia transilvanenilor la formarea statului.. La est de Carpati are loc un proces similar de unificare teritoriala si emancipare politica, dar aici au loc 2 descalecate cel de-al doilea fiind atestat in izvorul istoric “Cronica lui Ioan de Tarnave”.

Intr-o prima etapa, Ludovic I al Ungariei a creat in nordul Moldovei o marca de aparare impotriva tatarilor din nordul Marii Negre, cu centrul la Baia, si era condusa de Dragos Voievod de Maramures. Cel de-al doilea descalecat din Maramures a fost al lui Bogdan care profita de faptul ca boierimea din Moldova era revoltata, datorita impunerii catolicismului de catre maghiari, rezultand rascoala acestora impotriva lui Dragos si a urmasilor sai.

Bogdan, impreuna cu boierimea inlatura urmasii lui Bogdan si obtine independenta statului medieval Moldova confirmata de CRONICA LUI IOAN DE TARNAVE. Sub urmasi lui Bogdan si anume, Petru I Musat si Roman I, statul se consolideaza prin crearea institutiilor statului medieval si extinderea teritoriala pana la Nistru, Dunare si Marea Neagra, acest process de extindere fiind probat de catre o scrisoare a lui Roman I de la Regele Poloniei.