Stiintele limbajului si semiotica

pragmatica (Charles Sanders Peirce, John Austin, John Searle, Paul Grice, Oswald Ducrot, Neil Smith, Deirdre Wilson)
ele se confrunta in ce priveste ideile fundamentale despre natura limbajului, metodele stiintifice ale lingvisticii, apartenenta epistemologica a acestei stiinte etc. etc.spre exemplu:
structuralistii cred ca limbajul este in esenta lui un mijloc de comunicare (un cod prin care se transmite informatie de la un individ la altul)

generativistii sustin, in schimb, ca limbajul este un instrument al cognitiei si gindirii, mai exact un sistem de computare sintactica a informatieipragmatistii cred ca functia de baza a limbajului nu e nici comunicarea, nici cognitia, ci influentarea actiunii sociale si programarea viitorului. intr-un studiu din 1973 (La situacion en la linguistica), Coseriu afirma ca tensiunile intre diferitele abordari din lingvistica pot fi rezolvate daca intelegem ca limbajul nu este 'un singur' lucru, si noi nu avem un singur tip de competenta lingvistica, ci exista 3 planuri ale limbajului si trei tipuri de competente.

Odata acceptat acest principiu, ar trebui spus ca structuralismul se ocupa in principal cu planul istoric si competenta idiomatica, iar lingvistica generativa cu planul universal si competenta elocutionala. Coseriu nu face nici o referire la pragmatica, atunci cind spune ca planul al treilea al limbajului, cel individual, si competenta expresiva ar trebui studiate de o disciplina numita lingvistica a textului. Totusi, astazi unii cercetatori, buni cunoscatori ai integralismului lingvistic, considera adecvata abordarii acestui plan tocmai pragmatica (v., de ex., de la Facultatea de Litere din Cluj, prof. dr. Carmen Vlad, in vol. Textul-aisberg - si nu numai).

important de retinut este ca 1. paradigmele pomenite isi disputau intiietatea in lingvistica doar fiindca fiecare reducea limbajul la cite un singur aspect din cele 3 semnalate de Coseriu si 2. lingvistica lui Coseriu se numeste integrala tocmai fiindca isi asuma studierea limbajului in toate aceste dimensiuni ale sale. Ea se plaseaza polemic in raport cu celelalte paradigme, dar in acelasi timp isi doreste sa integreze intr-o lingvistica unitara descoperirile valabile facute in structuralism, gramatica generativa si pragmatica.