Studierea si structura sortimentului de marfuri

In procesul de realizare a acestei lucrari au fost utilizata literatura specialitate precum si unele documente cu privire la intreprinderea "Tresums-Grup".Tinind cont de faptul cum este numita tema s-a ajuns la urmatoarea structura:Capitolul I: Studierea si structura sortimentului de marfuri.Capitolul II: Studierea sortimentului de marfuri in magazinul "Tresmus-Grup".Capitolul III: Directii de perfectionare a formarii sortimentului de marfuri la magazinul "Tresmus-Grup".
Teza este expusa pe 26 pagini; contine 3 tabele, 3 grafice, 6 surse bibliografice, anexe.

1,1 Notiunea de sortiment.
Tipurile si variatiile acestuia.
Notiunea de sortiment - totalitatea marfurilor care este formata din diferite produse care au la baza un principiu comun de formare (materia prima, destinatia,capaci-tati, marime). Se deosebesc urmatoarele tipuri de varietati:

Sortiment de producere - ansamblu de marfuri fabricate de un singur producator.Este specializat ingust si cuprinde o gama de produse limitata cu varietati fabricate.Sortiment comercial - totalitatea marfurilor si grupelor de marfuri selectate pentru vinzare intr-o unitate de comert cu amanuntul concret. Se compune din diverse categorii de sortiment de producere si ofera clientilor posibilitatea de asi satisface cererea la nivelul superior. Se diversifica in functie de suprafata unitatilor de comert, metodelor de vinzare.

Se formeaza tinind cont de cererea clientilor si alti factori inportanti.Se deosebeste dupa complexitatea, grupelor de marfuri aceste deosebindu-se in sortimentul ingust, complex, desfasurat(universal), sezonier.Nomeclatura comerciala - totalitatea marfurilor oferite de producator si intermedi-ari pentru vinzari din care se formeaza sortimentul commercial. Este sortimentul tuturor intreprinderiolr luate in ansamblu. Sortimentul este in permananta modifi-cat tinind cont de invechirea morala, influentarea tehnicii stiintifici.

Asortimentul de marfuri in forma sa concreta, de bunuri si materiale puse la dispozitia clientului unui punct de vinzare - ocupa un loc dominant in politica comerciala a unei firme.El defineste, prin natura produselor din care este constituit: segmental de utilizatori caruia se adreseaza: masura activitatii economice a punctului de vinzare.

In fata diversitatii nevoilor clientului, comerciantul stabileste un sortiment printr-o uniune de produse particulare. Vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunelor unui sortiment cuprinde:
1.Produsul - care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este vindut sub un nume care ii individua-lizeaza starea si uneori calitatea. De exemplu: bluza, cravata, teli-vizor.
2.Categoria de produse care desemneaza un ansamblu de produse capabile sa raspunda unei finalitati globale identice, respectiv aceleasi nevoi. De exem-plu: scaune de bucatarie, camasi pentru barbati.

3.Modelul care corespunde individualizarii unui produs, in functie de materie prima, de designul folosit. De exemplu: scaun de bucatarie fabricate din lemn, rochii clasice.
4.Referinta care este veriga de analiza cea mai mica, pentru ca ea identifica marca, talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs.
5.Piese sau articolul, cera raspunde unitatii de vinzare dintr-o referinta particulara data.

Terminul de asortiment nu trebuie confundat cu cel de "colectie" care desemneaza un simplu esantion destinat a fi prezentat, fie direct de catre vinzator, fie prin intermediul unui reprezentat al comerciantului. Sortimentul este constituit din combinarea diferitor varietati sub care se regasesc produsele colectiei. Se pot obtine astfel mii de combinari. Acest numar depinde de dimensiunele si caracteristicile sortimentului.

Utilitatea unui produs nu este unidiminsional, atributele sale fiind diverse si in mod direct percepute de catre cumparator, in functie de psihologia acestuia, de locul si momentul cind este realizata cumparatura.

In functie de relatia "cumparator - produs"si de stategiile promovate de catre o firma, intreprinderea comerciala au definit urmatoarea tipologie a bunurilor de consum care pot constitui sortimentul unui punct de vinzare.