Subiect la limba romana - oral 2007

PROZA

Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotaţii, cultivarea afectelor, dezvoltarea funcţiei poetice a limbajului etc.;
presupune existenţa personajelor şi a acţiunii;
acţiunea este relatată de narator;
se folosesc trei moduri de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul;
nu are elemente de prozodie.

Tipuri de proză:1.proză oratorică 2.proză publicistică 3.proză savantă 4.proză literară 5.proză ritmică (metrică sau muzicală) 6.proză rimată 7.proză poetică 8.proză narativă
Clasificarea prozei narative:1. după dimensiune:-schiţă-povestire- basm -nuvelă-roman 2. după curentul literar:-clasică-romantică-realistă-modernistă 3. după tema abordată-realistă-fantastică-istorică-psihologică-absurdă

Subiectul 1

Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiată. Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi

Nuvela Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, este considerată de către criticul Al. Piru o nuvelă o nuvelă romantică într-o formă clasică. Romantismul constă în: 1.„personaj excepţional în împrejurări excepţionale” Personajul este o personalitate istorică; aici apare ca un domnitor crud în jurul căruia se grupează boierii linguşitori şi ipocriţii; Din comportamentul său reies principalele trăsături ale domnitorului: - manipularea poporului prin căsătoria cu doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rareş, ca să atragă inimile norodului; - dorinţa de putere; - cruzimea exacerbată (asistă la uciderea celor 47 de boieri ca la o piesă de teatru); - diabolic („un monstru moral” – George Călinescu); Le promite boierilor încetarea represaliilor, întinzându-le o capcană – de aici rezultă disimularea/ipocrizia. Are plăcerea zicerilor memorabile: - „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi…” 6.procedeul antitezei; Portretul domniţei Ruxanda este realizat în antiteză cu cel al domnitorului, ea fiind o fire blândă, supusă, miloasă, feminină. 7.culoarea locală: atmosfera de epocă este construită prin decor, limbaj, vestimentaţie, obiceiuri; naratorul urmăreşte să ne instruiască despre epocă; sunt prezentate bucate le din acea vreme; 8. inspiraţia din istoria naţională; Tematica este istorică (evocarea unei perioade din istoria Moldovei, reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Alexandru Lăpuşneanul - 1564-1569); naratorul se inspiră din cronicile Moldovei, respectând în mare parte adevărul istoric, comiţând unele licenţe istorice în scopuri estetice: Moţoc nu mai trăia în momentul revenirii lui Alexandru Lăpuşneanu la domnia Moldovei.

…………………………………………………………………………………………

Subiectul 2

Prezinta trasaturile prozei realiste prin referire la o opera studiata
Romanul se inscrie in formula estetica a realismului obiectiv, fiind un roman de tip social cu elemente de psihologie.

Romanul “Ion” creeaza iluzia vietii reale, fictiunea fiind o prelungire a realului o transfigurare in sinteze a realitatii.

Compozitia romanului îl consacră pe scriitor ca reprezentant al unei tehnici moderne, a unei structuri originale. Romanul este o structură compoziţională specifică, asemenea unui circuit închis; este o construcţie simetrică care aduce la început şi în final aceeaşi imagine: drumul intrării în satul Pripas, loc al întâmplărilor şi, la sfârşit ieşirea drumului din satul lăsat să-şi aştepte alte victime. Chiar titlul capitolelor este sugestiv: “Începutul” si “Sfarsitul”. Romanul Ion este structurat în 2 volume cu titluri semnificative, metaforice cu valoare de simbol: “Glasul Pământului” şi “Glasul Iubirii”.

Curentele literare isi fac simtitã prezenta : realismul prin caracterul monografic al vieţii satului, prin drama pământului, naturalismul prin construcţia unui personaj ieşit din limitele firescului – dorinţa de pământ devine o patimă, iar eroul, un caz patologic. Elemente ale realismului apar în descrierile de natură în prezentarea unei idile, unor scene de dragoste în caracterul trist al unor personaje. Tema romanului o constituie viaţa satului, imaginea ţăranului dornic de pământ şi dezbunanţa omului dominat de patima pământului. Romanul Ion este considerat o monografie a satului românesc pentru că prezintă tradiţii, datini, obiceiuri legate de momente însemnate ale vieţii, ale realităţii sociale: hora, nunta, botezul, înmormântarea, muncile câmpului, biserica, şcoala. Personajele prezente in roman au prin construcţia lor o imagine de factură realistă. Rebreanu îşi propunea să creeze personaje vii, legate de viaţă. Ion, fiul Glanetasului, este simbolul ţăranului dornic de pamânt. Îl leagă însă de imaginea ţăranului tradiţional numai hărnicia, pentru că dorinţa de a stăpâni pământul a devenit o patimă, o stare bolnăvicioasă. Scena sărutării pământului, apropie caracterul personajului de construcţia naturalismului. Critica literară îl caracterizeară astfel: ”Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o viclenie procedurală şi o voinţă imensă” (Eugen Lovinescu); “nu din inteligenţă a ieşit idea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse” (G. Călinescu). Ana este simbolul destinului feminin tragic. În ciuda urâţeniei fizice are o accentuată sensibilitate şi nevinovăţie sufletească. Aspiră la un sentiment adevărat, la o iubire sinceră, dar neîmplinirea visului îi declanşează drama şi gândul sinuciderii. Realismul oferã o imagine verosimilã asupra satului românesc transilvãnian, in conceptia lui Rebreanu, realitatea constituind un pretext pentru “am putea creea o alta lume, noua, cu legile ei, cu intamplãrile ei”.

…………………………………………………………………………………………

Subiectul 3

Prezinta trasaturile prozei fantastice prin referire la o opera studiată
Trasaturile prozei fantastice

Literatura fantastica este un tip modern de literatura narativa, caracterizat prin mister, suspans, incertitudine. Ca specie literara aparte este recunoscuta abia in secolul al XIX-lea.
Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, care perturba ordinea fireasca a realitatii. Aceasta intruziune a unei „alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce sa intampla de fapt, sa gaseasca o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare. Printre cele mai importante trasaturi ale unei naratiuni fantastice sunt: existenta celor doua planuri: real-ireal, disparitia limitelor de timp si de spatiu, compozitia gradata a naratiunii ce intretine tensiunea epica, finalul ambiguu, ezitarea eroului de a opta pentru o explicatie si relatarea intamplarilor la persoana I, scrierea capatand astfel mai multa credibilitate. Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise.