Subiect la limba romana - oral 2007
Trimis la data: 2007-07-14
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 6
Nota: 8.77 / 10
Downloads: 2581
Autor:
Anton Nicolae
Dimensiune: 111kb
Voturi: 129
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Documentul contine subiectele de oral la limba si literatura romana rezolvate sub forma de copiute (2007).
Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotaţii, cultivarea afectelor, dezvoltarea funcţiei poetice a limbajului etc.;
presupune existenţa personajelor şi a acţiunii;
acţiunea este relatată de narator;
se folosesc trei moduri de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul;
nu are elemente de prozodie.
Tipuri de proză:1.proză oratorică 2.proză publicistică 3.proză savantă 4.proză literară 5.proză ritmică (metrică sau muzicală) 6.proză rimată 7.proză poetică 8.proză narativă
Clasificarea prozei narative:1. după dimensiune:-schiţă-povestire- basm -nuvelă-roman 2. după curentul literar:-clasică-romantică-realistă-modernistă 3. după tema abordată-realistă-fantastică-istorică-psihologică-absurdă
Subiectul 1
Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiată. Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi
Nuvela Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, este considerată de către criticul Al. Piru o nuvelă o nuvelă romantică într-o formă clasică. Romantismul constă în: 1.„personaj excepţional în împrejurări excepţionale” Personajul este o personalitate istorică; aici apare ca un domnitor crud în jurul căruia se grupează boierii linguşitori şi ipocriţii; Din comportamentul său reies principalele trăsături ale domnitorului: - manipularea poporului prin căsătoria cu doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rareş, ca să atragă inimile norodului; - dorinţa de putere; - cruzimea exacerbată (asistă la uciderea celor 47 de boieri ca la o piesă de teatru); - diabolic („un monstru moral” – George Călinescu); Le promite boierilor încetarea represaliilor, întinzându-le o capcană – de aici rezultă disimularea/ipocrizia. Are plăcerea zicerilor memorabile: - „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi…” 6.procedeul antitezei; Portretul domniţei Ruxanda este realizat în antiteză cu cel al domnitorului, ea fiind o fire blândă, supusă, miloasă, feminină. 7.culoarea locală: atmosfera de epocă este construită prin decor, limbaj, vestimentaţie, obiceiuri; naratorul urmăreşte să ne instruiască despre epocă; sunt prezentate bucate le din acea vreme; 8. inspiraţia din istoria naţională; Tematica este istorică (evocarea unei perioade din istoria Moldovei, reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Alexandru Lăpuşneanul - 1564-1569); naratorul se inspiră din cronicile Moldovei, respectând în mare parte adevărul istoric, comiţând unele licenţe istorice în scopuri estetice: Moţoc nu mai trăia în momentul revenirii lui Alexandru Lăpuşneanu la domnia Moldovei.
…………………………………………………………………………………………
Subiectul 2
Prezinta trasaturile prozei realiste prin referire la o opera studiata
Romanul se inscrie in formula estetica a realismului obiectiv, fiind un roman de tip social cu elemente de psihologie.
Romanul “Ion” creeaza iluzia vietii reale, fictiunea fiind o prelungire a realului o transfigurare in sinteze a realitatii.
Compozitia romanului îl consacră pe scriitor ca reprezentant al unei tehnici moderne, a unei structuri originale. Romanul este o structură compoziţională specifică, asemenea unui circuit închis; este o construcţie simetrică care aduce la început şi în final aceeaşi imagine: drumul intrării în satul Pripas, loc al întâmplărilor şi, la sfârşit ieşirea drumului din satul lăsat să-şi aştepte alte victime. Chiar titlul capitolelor este sugestiv: “Începutul” si “Sfarsitul”. Romanul Ion este structurat în 2 volume cu titluri semnificative, metaforice cu valoare de simbol: “Glasul Pământului” şi “Glasul Iubirii”.
Curentele literare isi fac simtitã prezenta : realismul prin caracterul monografic al vieţii satului, prin drama pământului, naturalismul prin construcţia unui personaj ieşit din limitele firescului – dorinţa de pământ devine o patimă, iar eroul, un caz patologic. Elemente ale realismului apar în descrierile de natură în prezentarea unei idile, unor scene de dragoste în caracterul trist al unor personaje. Tema romanului o constituie viaţa satului, imaginea ţăranului dornic de pământ şi dezbunanţa omului dominat de patima pământului. Romanul Ion este considerat o monografie a satului românesc pentru că prezintă tradiţii, datini, obiceiuri legate de momente însemnate ale vieţii, ale realităţii sociale: hora, nunta, botezul, înmormântarea, muncile câmpului, biserica, şcoala. Personajele prezente in roman au prin construcţia lor o imagine de factură realistă. Rebreanu îşi propunea să creeze personaje vii, legate de viaţă. Ion, fiul Glanetasului, este simbolul ţăranului dornic de pamânt. Îl leagă însă de imaginea ţăranului tradiţional numai hărnicia, pentru că dorinţa de a stăpâni pământul a devenit o patimă, o stare bolnăvicioasă. Scena sărutării pământului, apropie caracterul personajului de construcţia naturalismului. Critica literară îl caracterizeară astfel: ”Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o viclenie procedurală şi o voinţă imensă” (Eugen Lovinescu); “nu din inteligenţă a ieşit idea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse” (G. Călinescu). Ana este simbolul destinului feminin tragic. În ciuda urâţeniei fizice are o accentuată sensibilitate şi nevinovăţie sufletească. Aspiră la un sentiment adevărat, la o iubire sinceră, dar neîmplinirea visului îi declanşează drama şi gândul sinuciderii. Realismul oferã o imagine verosimilã asupra satului românesc transilvãnian, in conceptia lui Rebreanu, realitatea constituind un pretext pentru “am putea creea o alta lume, noua, cu legile ei, cu intamplãrile ei”.
…………………………………………………………………………………………
Subiectul 3
Prezinta trasaturile prozei fantastice prin referire la o opera studiată
Trasaturile prozei fantastice
Literatura fantastica este un tip modern de literatura narativa, caracterizat prin mister, suspans, incertitudine. Ca specie literara aparte este recunoscuta abia in secolul al XIX-lea.
Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, care perturba ordinea fireasca a realitatii. Aceasta intruziune a unei „alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce sa intampla de fapt, sa gaseasca o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare. Printre cele mai importante trasaturi ale unei naratiuni fantastice sunt: existenta celor doua planuri: real-ireal, disparitia limitelor de timp si de spatiu, compozitia gradata a naratiunii ce intretine tensiunea epica, finalul ambiguu, ezitarea eroului de a opta pentru o explicatie si relatarea intamplarilor la persoana I, scrierea capatand astfel mai multa credibilitate. Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise.
Stiri
Home |
Termeni si conditii |
Politica de confidentialitate |
Cookies |
Help (F.A.Q.) |
Contact |
Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.