Succesiuni

Trimis la data: 2005-03-24 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 32 Nota: / 10 Downloads: 7071
Autor: Filipescu Ioana Dimensiune: 58kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Noţiunea de succesiune desemnează transmiterea unui patrimoniu, fracţiune de patrimoniu sau a unor bunuri singulare de la o persoană fizică decedată la una sau mai multe persoane fizice sau juridice în fiinţă.

Notiunea de succesiune desemneaza transmiterea unui patrimoniu,
fractiune de patrimoniu sau a unor bunuri singulare de la o persoana
fizica decedata la una sau mai multe persoane fizice sau juridice în
fiinta.

FELURILE SUCCESIUNII

1. Succesiunea legala este cea care se face în virtutea legii, în
cazul în care de cujus

( persoana decedata) nu lasa testament, acesta nu este valabil, este
caduc ori nu cuprinde dispozitii referitoare la bunurile succesorale -
se mai numeste ab intestat, adica fara testament.

2. Succesiunea testamentara este cea care se face în virtutea vointei
persoanei decedate, manifestate pe timpul cât aceasta a fost în
viata prin una din formele de testamente prevazute de lege.
3. Succesiunea conventionala se poate realiza printr-o donatie de
bunuri viitoare, care poate avea ca obiect fie întregul patrimoniu
ce îl va lasa donatorul la moartea sa, fie o fractiune din acesta,
fie unele bunuri anume individualizate.

CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE

1. Este o transmisiune mortis causa. Art. 651 C.civ. ,,succesiunile
se deschid prin moarte". Dar cum prin moarte pier doar pers.
fizice, rezulta ca regulile transmisiunii succesorale sunt
aplicabile doar în cazul pieirii unor asemenea persoane, nu si
celor juridice. Succesiunea este o transmisiune specifica, ea se
delimiteaza net de toate celelalte transmisiuni patrimoniale, care
nu se pot realiza decât între persoane în fiinta la data când
survin.
2. Este o transmisiune universala.
3. Este o transmisiune unitara. În principiu, patrimoniul este un tot
unitar, adica nefractionat, transmisiunea acestuia prin succesiune
se realizeaza de asemenea în mod unitar, adica dupa aceleasi
reguli, fara a se face vreo distinctie între bunurile succesorale
dupa natura ori provenienta acestora.
4. Este o transmisiune indivizibila. Indivizibilitatea transmisiunii
succesorale denota faptul ca mostenirea nu poate fi acceptata în
parte, renuntându-se la rest.

DESCHIDEREA MOSTENIRII

Prin deschiderea succesiunii se întelege faptul ce da nastere
transmisiunii succesorale. Potrivit art. 651 C.civ. ,,succesiunile se
deschid prin moarte". Moartea unei persoane fizice poate fi constatata
direct prin examinarea cadavrului sau declarata pe cale
judecatoreasca.

DATA DESCHIDERII MOSTENIRII

Data deschiderii nu poate fi decât momentul mortii celui care lasa
mostenirea.

CONDITIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOSTENI

1. Capacitatea succesorala. Art. 654 C.civ. prevede ca persoana care
succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii.

Persoanele care au capacitate succesorala:

* persoanele fizice în viata la data deschiderii succesiunii.
* persoanele disparute. Cel disparut este socotit în viata daca nu a
intervenit o hotarâre declarativa de moarte ramasa definitiva.
* persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii
succesiunii. Drepturile copilului sunt recunoscute de la
conceptiune, însa numai daca el se naste viu.
* persoanele juridice în fiinta la data deschiderii succesiunii.
Persoanele juridice au capacitate succesorala la data dobândirii
personalitatii juridice în conditiile legii.

Persoanele care nu au capacitate succesorala:

* persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au
încetat sa aiba fiinta.
* incapacitati speciale de a dobândi anumite bunuri prin succesiune.

a. cetatenii straini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor.
b. certificatele de proprietate nu pot fi înstrainate catre persoane
fizice sau persoane juridice straine.

- comorientii. sunt persoanele care, având vocatie succesorala una
fata de alta, decedeaza în aceeasi împrejurare fara a se putea stabili
daca una a supravietuit celeilalte si, deci, cine pe cine mosteneste.

2.Nedemnitatea succesorala. În cazul mostenirii legale se mai cere o
conditie negativa: aceea ca mostenitorul sa nu fie nedemn.
Nedemnitatea sau nevrednicia consta în decaderea din dreptul de a
mosteni a succesibililor vinovati de savârsirea unor fapte grave fata
de defunct sau de memoria acestuia.

Cazurile de nedemnitate:

* Atentatul la viata celui care lasa mostenirea ( sa existe din
partea succesibilului o actiune intentionata de ucidere sau o
tentativa de ucidere a celui despre a carui mostenire este vorba;
sa existe o hotarâre judecatoreasca de condamnare a succesibilului
vinovat).
* Acuzatia capitala calomnioasa împotriva celui care lasa
mostenirea. Este acuzatia care poate duce la condamnarea la
moarte. Este inoperanta, deoarece pedeapsa cu moartea a fost
abolita în legislatia româna.
* Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel despre a carui
mostenire este vorba.

Efectele nedemnitatii.

Fiind o pedeapsa civila care opereaza în virtutea legii, nedemnitatea
face ca mostenitorul vinovat sa fie înlaturat de la succesiunea
persoanei fata de care s-a facut culpabil de faptele expres si
limitativ prevazute de lege.

a. În raport cu ceilalti mostenitori, nedemnul este obligat sa
restituie toate bunurile pe care le-ar detine în calitate de
mostenitor legal al defunctului.
b. În raport cu tertii, problema care se pune este aceea a soartei
juridice a actelor încheiate de nedemn cu privire la bunurile
succesorale în intervalul de timp de la data deschiderii
succesiunii si pâna în momentul constatarii nedemnitatii.
c. În raport cu descendentii nedemnului, acestia nu pot veni la
mostenirea unui ascendent prin reprezentarea nedemnului, ci numai
în nume propriu.

3.Vocatia (chemarea) succesorala. Este conferita fie de lege, fie de
vointa lui de cujus prin testament sau contract de donatie de bunuri
viitoare.Determinarea persoanelor cu vocatie la mostenirea unei
persoane decedate poarta denumirea de devolutiune succesorala.

DEVOLUTIUNEA LEGALA A MOSTENIRII

În principiu legea cheama la mostenire rudele apropiate ale
defunctului (indiferent daca legatura de rudenie rezulta din
casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), precum si pe sotul
supravietuitor. Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei
persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au
un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreapta, iar
în cel de-al doile caz, în linie colaterala. Rudenia în linie dreapta
poate fi ascendenta sau descendenta.

Potrivit art.659 C.civ. ,, succesiunile sunt deferite copiilor si
descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale".

Ordinea de preferinta în care rudele defunctului sunt chemate de lege
la mostenire este stabilita de art.669-675 C.civ., prin stabilirea a
patru clase de mostenitori:

* clasa I- clasa descendentilor în linie dreapta, este alcatuita din
copiii defunctului, nepotii, stranepotii acestuia, fara limita de
grad.
* clasa a II a- clasa ascendentilor si colateralilor privilegiati,
cuprinde parintii defunctului, fratii si surorile acestuia, precum
si descendentii acestora pâna la gradul IV inclusiv.
* clasa a III a- clasa ascendentilor ordinari, cuprinde bunicii,
strabunicii defunctului, fara limita de grad.
* clasa a IV a- clasa colateralilorordinari, cuprinde rudele în
linie colaterala ale defunctului, altele decât cele din clasa a II
a pâna la gradul IV inclusiv (matusile, verii primari, fratii si
surorile bunicilor defunctului).

Gradul de rudenie se stabileste astfel:

* în linie dreapta, dupa numarul nasterilor. Fiul si tatal sunt rude
de gradul întâi, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al
doilea.
* în linie colaterala,dupa numarul nasterilor, urcând de la una
dintre rude pâna la ascendentul comun si coborând de la acesta
pâna la cealalta ruda. Fratii sunt rude de gradul al doilea,
unchiul si nepotul de frate sunt rude de gradul al treilea, verii
primari sunt rude de gradul al patrulea.

Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii si
exceptiile de la acestea

1. Principiul prioritatii clasei de mostenitori în ordinea stabilita
de lege între mostenitorii din clase diferite.Sunt chemati la
mostenire mostenitorii din clasa I, cu excluderea celor din
clasele II, III, IV. În lipsa mostenitorilor din clasa I sau daca
acestia sunt renuntatori sau nedemni, vin la succesiune
...

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.