Supraclasa pisces - rechinii

Trimis la data: 2004-05-23 Materia: Biologie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 1516
Autor: Ionut Avram Dimensiune: 406kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Supraclasa pisces - rechinii - Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu formă hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1 – 3 dorsale, 1 – 2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul.

Supraclasa pisces - rechinii - Caractere generale
Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu formă hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1 – 3 dorsale, 1 – 2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichiloterme). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi.

Clasa peştilor cartilaginoşi
Cuprinde peşti cu schelet cartilaginoşi şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gura sub terminală), are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5 – 7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare.

Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini (selacieni): rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m, prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m) etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos – zonă de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană, cu organe electrice ce produc descărcări de 70 – 80 V, cu rol în apărare.

Supraclasa pisces - rechinii
Clasa peştilor osoşi
Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezică înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice dintre care cele mai importante sunt: acipenseridele, teleosteeni, dipnoii, şi crosopterigienii.

Rechinii
Sunt mai multe specii cunoscute, cel mai fioros pare a fi rechinul albastru. Cu o lungime de peste 10 m înoată de două ori mai repede decât un vapor. Majoritatea rechinilor trăiesc în mările calde. Se recunosc de la distanţă prin corpul lor zvelt, cu o aripă pe spate care despică apa în viteză. Au un bot ascuţit, sub care se află o gură mare. Ambele maxilare sunt prevăzute cu dinţi puternici, de diferite mărimi şi forme, totdeauna în perfectă stare de funcţionare. Dar, în mod surprinzător corpul rechinilor nu conţine nici un os. Scheletul lor este în întregime cartilaginos; inclusiv dinţii sunt cartilaginoşi, dar de o consistenţă foarte dură. La fierbere, acest schelet se
transformă imediat într-o gelatină.

Tot curios este faptul că vederea rechinilor este destul de slabă. Au însă o mare sensibilitate faţă de miros, faţă de vibraţiile apei, faţă de curent şi presiunea hidrostatică. Ei simt toate aceste semnale din mediu cu ajutorul unor terminaţii nervoase aşezate în canalele laterale din lungul corpului.

O altă specie este numită rechinul covor. Are corpul acoperit cu pete care imită covorul, pe care cresc şi unele alge. Ajunge astfel să se confunde cu o plantă de stâncă. Nevăzut nici de duşmani, nici de prada pe care o aşteaptă. Poate captura cu uşurinţă tot ce pofteşte. Rechinul este peşte vivipar, păstrându-şi un timp puiul legat de corpul mamei printr-un ombilic. Imediat după naştere puiul de rechin consumă cu lăcomie scoici, crabi, broaşte ţestoase, alţi peşti. Într-un an creşte cu peste 1 m.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.