Surse de poluare cu praf, cenusa si fum

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 33896
Autor: Cristina Z. Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum, în atmosfera: surse artificiale si surse naturale. Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii: - surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial: - surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
.

Surse de po1uare cu praf, cenusa si fum

Exista, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa
si fum, în atmosfera: surse artificiale si surse naturale.

Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, în
general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor
lichizi, solizi sau gazosi.

Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii:

- surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;

- surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.

O importanta sursa industriala, în special de praf, o reprezinta
industria materialelor de constructie, care are la baza prelu-crarea
unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).

Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se
detaseaza, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant,
industria cimentului. Materialele de baza, care intra în fabricarea
cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile.
Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare:

* procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate,
farâmitate în mori speciale si trecute apoi în cuptoare rotative
lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apa, apoi în
stare umeda se macina în mori speciale, dupa care, partea rezul-tata
este trecuta la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este
acelasi ca la procedeul uscat;

Temperaturile din cuptoare determina mai întâi farâmitarea
mate-rialului, cu formare de clincher iar apoi, prin macinare, se
obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis.
Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, în toate
verigile lantului tehnologic: uscatoare, mori de materii prime,
cup-toare, procese intermediare. Din uscatoare se elimina în atmosfera
aproxi-mativ 10% din cantitatea introdusa, în mori, 1-3% din
cantitatea prelucrata, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele
intermediare, intre 2 si 4%. În total se pierde intre 20 si 25% din
materia prima prelucrata la procedeul uscat si 1045% la procedeul
umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrastiat pâna la
dis-tanta de peste 3 km fata de sursa, concentratia acestuia în
apropierea surselor, variind intre 500 si 2 000 t/km2/an. Fumul
constituie partea invizibili a substantelor ce se elimina prin
cosurile întreprinderilor industriale si este constituit din vapori de
apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane
etc.) si alte impurit4i înglobate si eliberate cu ocazia arderii.

Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Cu-loarea
neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si
prezentei în cantitate mare a carbunelui si a funinginii. Culoarea
fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele
contine fler, aluminiu sau mangan.

Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075µ). Cenusa
rezultata în exclusivitate din combustibili solizi. Proportia sa
variaza intre 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu ardere mai
completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba, etc.).
Cenusa se compune din:

* compusi minerali puternic înglobati în masa carbunelui. În aceasta
categorie sunt cuprinsii de

Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S;

* impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca în care se afla
înglobat zacamântul.

Cenusa ramâne în cea mai mare parte în focar [s]i este îndepartata
-prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre cos
de catre puternicul curent de aer format în camera de ardere. în
marile cen-trale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenusa este
captata aproape în totalitate.

O alta sursa importanta generatoare, în special, de fum si cenusa,
este arderea combustibililor solizi, lichizi si gazosi în scop
domestic. Astazi, în multe tari în curs de dezvoltare, lemnul de foc
este la fel de vital ca alimentele, iar ca pret, în unele locuri,
înregistreaza un ritm de crestere mult mai mare decât la alimente.
Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrângerea suprafetelor de
padure. Multe tari care fusesera cândva exportatoare de produse
forestiere au devenit importatoare, în masura în care nu s-au
preocupat de regenerarea fondului forestier. În SUA si India se ard
anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; în SUA aceasta
cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, în timp ce în
India, aceeasi cantitate asigura circa 25% din consum. Deci, pentru
tarile în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate
legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru
tarile în curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; tari
ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, în politica lor
economica, reducerea consumului de petrol si, în compensatie,
cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar în SUA,
acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a
produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnelor de foc. Se
apreciaza, de exemplu, ca în SUA dupa 1973, folosirea energiei
obtinute din lemn, în sectorul casnic, a sporit de doua ori. Vânzarile
anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de noua ori, jar în 1981
s-au vândut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru
încalzirea locuintelor cu lemne. Fumul emis din sobele cu lemne are o
culoare albastra-fumurie si contine o cantitate însemnata de materii
organice, care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene. Tot în
scop domestic se ard astazi, în lume, cantitati enorme de carbuni,
petrol si gaze naturale. De exemplu, numai în S.U.A., în 1966, s-au
utilizat în scop domestic peste 2.1011 m3 gaze si 1.1011 litri produse
petroliere lichide, ambele cu un echivalent caloric de 2,54015 Kcal.

Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf,
cenusa si/sau fum în atmosfera:

1 - eruptiile vulcanice;

2 - furtunile de praf;

3 - incendiile naturale ale padurilor.

Fruptule vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care,
schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei în care se
mani-festa, dar exercita influente negative si asupra puritatii
atmosferice. Cenusile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful
vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde
formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante fata de
locul de emitere. Timpul de rema-nenta în atmosfera a acestor
suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza
ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra, provine
din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au si
influente asupra bilantului termic al atmosferei împiedicând dispersia
energiei radiate de pamânt catre univers si con-tribuind, în acest
fel, la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", pro-dus de
cresterea concentratiei de C0[2 ]în atmosfera.

Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, în
perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei
si ramân expuse actiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue,
de durata, ridica de pe sol parte din particulele ce formeaza
scheletul mineral si le transforma în suspensii subaeriene, care sunt
retinute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor
suspensii, ca urmare a proce-selor de sedimentare sau a efectului de
spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de
locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au
aratat Ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la
100-400 milioane tone/an. în acest context, se pare Ca desertul Sahara
înainteaza în fiecare an cu 1,5 pana la 10 km.

Furtuni de praf se produc si în alte zone ale globului. Astfel, în mai
1934, numai intr-o singuri zi, un vânt de o violenta neobisnuita a
pro-dus un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor
Texas, Kansas, Oklahoma si Colorado. Norii negri, care cuprindeau
circa 300 mi-lioane ...

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.