Sursele frazeologiei romanesti

Trimis la data: 2014-07-22
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 9.81 / 10
Downloads: 0
Autor: Alexandra_O
Dimensiune: 25kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Frazeologia romaneasca moderna poate fi explicata, in cea mai mare masura, prin calcuri si imprumuturi din limba franceza. Aceasta nu inseamna ca in lucrarile de specialitate a fost subapreciata capacitatea creatoare a limbii romane. Din punct de vedere cantitativ, frazeologismele de origine straina sunt superioare creatiilor romanesti, insa sub raport calitativ, o serie de unitati frazeologice formate in interiorul limbii romane prezinta o importanta mai mare si au o expresivitate mult mai accentuata decat cele care au origine externa.
Nu este insa foarte usor sa facem distinctie intre ceea ce a aparut pe tern romanesc in mod independent de alte limbi si ceea ce este imprumutat sau imitat dupa modele straine.
Locutiuni precum a-si aduce aminte, a baga de seama, a trage pe sfoara, a bate apa in piua, a umbla cu ocaua mica, a se strange funia la par sunt formate pe teren romanesc, ele fiind puse in legatura cu variate domenii de activitate: agricultura, pastorit, comert etc. Alte unitati frazeologice au la baza o metafora (culta sau populara): aurul negru (carbunele si petrolul ca sursa de energie), braul cerului (curcubeul), ferestrele sufletului (ochii), corabia desertului (camila), poalele muntelui (baza muntelui).

Daca, intr-un anumit context, se acorda sens figurat unei imbinari lexicale libere, ea poate deveni, prin repetare, unitate frazeologica. Astfel, daca spunem despre cineva ca se spala cu apa de ploaie sau ca apa de ploaie nu este buna de baut, suntem in sfera asociatiilor libere de cuvinte. Cand spunem insa ca un medicament este apa de ploaie, folosim aceeasi imbinare lexicala, insa ea are caracter frazeologic. In functie de context si de prezenta sau absenta expresivitatii, au un dublu statut si: a scapa trenul, cusut cu ata alba, batut in cap etc. Alte exemple de imbinari libere de cuvinte care au devenit unitati frazeologice sunt: a da ortul popii, a da sfaturi, a da roade, a da (arama) pe fata, a da zor etc.

Alaturi de unitatile frazeologice aparute prin sudarea unor imbinari libere de cuvinte, exista multe altele care se explica prin imprumuturi din alte limbi, in special din franceza. Uneori, imprumutul a vizat o intreaga familie frazeologica ai carei membri sunt constituiti, de obicei, dintr-un substantiv determinat si un adjectiv determinativ: placa comemorativa, placa dentara, placa fotografica, placa turnanta, placa de fundatie, placa de beton-armat, scleroza in placi. Spre deosebire de cele care au fost perfect asimilate, exista si imprumuturi care au inca statutul unor "corpi straini", numite frantuzisme frazeologice: a la legere, avant la lettre, comme ci comme ca, mise en scene, parti pris, tete a tete.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.