Tablouri biblice de Tudor Arghezi

Trimis la data: 2012-10-15
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.56 / 10
Downloads: 0
Autor: smsk8crew
Dimensiune: 14kb
Voturi: 7
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Tudor Arghezi se numara printre poetii modernisti in a caror opera "Jocul si joaca" constituie o dimensiune importanta. Volume si cicluri intregi din poezie stau sub semnul jocului prin reducerea la un spatiu ludic disponibil copiilor. Ciclul intitulat "Tablouri biblice" cuprinde o lucrare de cinci poezii, "Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul si Pedeapsa". Titlul ciclului face trimitere la sursa de inspiratie, aceea fiind "Vechiul Testament", insa remarcam viziunea artistica proprie a poetului prin modificarea tonalitatii, intr-una ironica (jucausa). Subtitlul "Versuri de abecedar" poate fi asociat universului copilariei deoarece se face trimitere directa la cartea din care copii invata primele reguli de scriere si citire, deasemenea, limbajul utilizat e pe intelesul copiilor.
Prima poezie prezinta creearea primilor oameni aceeia fiind Adam si Eva. Dumnezeu i-a creeat pe primii oameni pentru ca el a vrut sa aiba cu cine sa se joace "Urandu-i-se singur in stihii,/A vrut si Dumnezeu sa aiba in cer copii". El i-a creat pe oameni pentru a avea tovarasi de joaca, pentru ca era plictisit. Dumnezeu esueaza in intentia de ai creea pe oameni perfecti, asadar in viziuea Argheziana, Dumnezeu creeaza oamenii pentru a avea tovarasi de joaca, intentia divina fiind ilustrata prin metafora "altoi de stea" (dupa chipul si asemanarea lui).

Astfel suntem fiinte imperfecte datorita esecului divinitatii. Insa in finalul poeziei este abordat intr-o tonalitate ludica, unde, Adam si Eva, fiinte imperfecte reusesc sa treaca peste drama propriei conditii prin jocul copilaresc din gradina raiului. Adam si Eva duc o viata fara probleme, ei pot sa se culce cand doresc si sa se trezeasca la fel, pentru ei totul este ca o joaca si ca o gluma. Cei doi nu au profesori, parinti si mai ales reguli de respectat. Insa in poezia "Porunca" Dumnezeu apare la dimensiuni cosmice si le impune celor doi oameni prima regula, li se interzice accesul la pomul cunoasterii. (aici este valorificat un moment biblic).

Viziunea Argheziana se schimba odata cu a treia poezie din ciclul "Tablouri biblice" : daca in prima poezie Dumnezeu nu se diferentiaza de oamenii simplii, acum apare in ipostaza unei autoritati capabile sa impuna prima interdictie. Cu ajutorul hiperbolei " incins curcubeu" , prin proiectarea la dimensiuni cosmice a divinitatii se accentueaza statutul sau superior in raport cu ceilalti oameni. In debutul poeziei e ilustrata o imagine idilica a primilor oameni in rai, apropiata de universul copilariei.

Preferinta poetului pentru universul marunt se observa in enumeratia "gazele si iezii", confirmand astfel statutul lui Arghezi de poet " al boabei si faramei". Armonia se datoreaza lipsei de reguli si absentei persoanelor care sa impuna aceste reguli. Regula impusa de Dumnezeu, aceea de a interzice accesul la pomul cunoasterii pare nedreapta, deoarece :1)Dumnezeu ii creeaza pe oameni imperfecti iar ei pot face oricand greseli.

2)Prin aceasta interdictie le interzice accesul la cunoasterea absoluta, ceea ce e caracteristic divinitatii.
Bineinteles ca regulile sunt facute pentru a fi incalcate, datorita tentatiei, Adam si Eva vor fi supusi pacatului testand-ul la randul lor pe Dumnezeu in privinta promisiunii sale "pedeapsa mea cea crancena si dreapta" (enumeratie de epitete). In prima poezie a ciclului Dumnezeu este un om obisnuit, aici el este omniscient (stie tot) si omniprezent, descoperind savarsirea pacatului concomitent cu producerea lui. Daca la inceput Adam si Eva erau niste copii aflati in armonie cu Dumnezeu, naivitatea lor "ea ca neroada, dansul, ca netot" precum si tentatia fructului oprit ii vor impinge spre pacat. Testand-ul pe Dumnezeu, cazand in ispita, cei doi afla fermitatea pozitiei lui iar pedeapsa promisa nu intarzie sa apara. Remarcam promptitudinea aplicarii pedepsei, subliniata prin hiperbola " el Dumnezeu, venind in rotogoale". Pedeapsa nu e motivata doar de incalcarea unei interdictii, ci e o consecinta a unor abateri de la norme morale: furtul, minciuna, incalcarea interdictiei, neasumarea unei greseli comise. Distihul din finalul poeziei subliniaza greutatea pedepsei prin intermediul unei antiteze, aceasta antiteza, reliefiaza opozitia dintre viata "dulce" si "tihna buna" de care cei doi se bucurau in rai si viata care ii va astepta pe pamant. In acest context, metafora " in furtuna" semnifica dificultatea, neprevazutul, existentei umane de pe pamant. Asadar, normele morale impuse sunt transmise intr-un limbaj cu conotatii ludice, pe intelesul copiilor, insa ele vizeaza comportamentul uman, in general deoarece sunt adevarate lectii de viata adresate si adultilor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.