Tactica ascultarii unor categorii de participanti in procesul penal

Trimis la data: 2009-06-30 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 624
Autor: Aurelia Dimensiune: 254kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Aflarea adevarului – regula de baza a procesului penal, constând în stabilirea adevarului cu privire la existenta sau inexistenta faptei, cu privire la vinovatia sau nevinovatia persoanei învinuite sau inculpate, precum si cu privire la toate împrejurarile care servesc la justa solutionare a cauzei.

Aprecierea declaratiilor – proces logic de analiza ce are loc în examinarea de catre organul de urmarire sau instanta de judecata a declaratiilor sub aspectul sinceritatii si fidelitatii acestora, pentru a le evalua si concluziona, pe baza convingerii intime, asupra valorii lor în contextul celorlalte probe existente în cauza. Aprecirea declaratiilor este o operatie necesara si obligatorie si trebuie facuta, declaratiile ca si celelalte probe neavând o valoare mai dinainte stabilita.

Consemnarea declaratiei – activitate procedurala prin care organul judiciar fixeaza în scris, într-o declaratie mentiunile facute de persoana ascultata. Consemnarea declaratiei trebuie sa se faca în mod constant obiectiv si sa se tina seama de particularitatile de vorbire ale persoanei ascultate, de gradul de pregatire culturala etc. Este interzis sa se denatureze pe orice alta cale continutul mentiunilor persoanei ascultate. În declaratie nu se vor consemna concluzii sau pareri ale persoanei ascultate, cuvinte indecente sau prin care sar
face apologia unor infractiuni. La terminarea consemnarii, declaratia scrisa i se citeste persoanei ascultate, iar daca cere i se da sa o citeasca.

Daca este de acord cu continutul, persoana ascultata va semna pe fiecare pagina si la sfârsit. Declaratia scrisa este semnata în acelasi mod si de organul de cercetare care a efectuat ascultarea precum si de interpret, în cazul în care este folosit. Daca persoana ascultata revine asupra vreuneia din declaratiile sale, sau cere sa i se faca unele completari, precizari sau rectificari la declaratia scrisa, acestea se consemneaza si vor fi certificate prin semnatura persoanei respective. Orice alte completari, rectificari sau precizari care schimba sensul frazei si sunt facute fara semnatura persoanei ascultate nu sunt valabile.

Declaratia învinuitului (inculpatului) – mentiuni facute în cursul procesului penal de catre învinuit (inculpat) care se refera la fapta si la învinuirea ce i se aduce cum si la alte elemente de fapt, de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza. Declaratia individului se consemneaza în scris. Potrivit noilor reglementari procesual-penale, învinuitul are dreptul la tacere.

Declaratiile martorilor – mentiuni ale persoanelor care au cunostinta despre vreo fapta sau împrejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza, facute într-un proces penal, în fata organului judiciar. Declaratiile martorilor se consemneaza în scris.

Declaratia mincinoasa – fapta martorului de a face afirmatii mincinoase, ori de a nu spune tot ce stie cu privire la împrejurarile esentiale în legatura cu care este ascultat.

Declaratii sincere – declaratii facute de persoanele ascultate fara intentia de a denatura ori ascunde cunostintele pe care le au cu privire la împrejurarile savârsirii faptei cercetate. Sinceritatea nu se confunda cu veridicitatea. Declaratia unei persoane poate fi sincera, dar neveridica, datorita unor carente ale proceselor psihice care concura la formarea marturiei.

Formarea declaratiilor – proces de cunoastere a lumii înconjuratoare,
deosebit de complex, rezultat al activitatii celor doua sisteme: senzorial si rational. Este acceptat ca în procesul formarii declaratiilor se includ trei etape:
a)perceperea, memorarea si reproducerea (redarea). Dupa Emilio Mira Y Lopez, acest proces ar cuprinde cinci etape, si anume a) modul în care a fost perceput evenimentul;
b) modul în care a fost conservat;
c) modul în care persoana este capabila sa îl evoce;
d) modul în care vrea sa îl exprime;
e) modul în care poate sa îl exprime.

Întrebari ajutatoare – întrebari care au ca scop sa stabileasca în memorie, prin asociatie, nu prin sugestionarea persoanei ascultate, faptele uitate. În acest scop pot fi prezentate probe materiale, fotografii, planse, înscrisuri etc.

Întrebari de completare – întrebari prin care se urmareste sa se stabileasca unele fapte si împrejurari despre care persoana ascultata nu a facut declaratii, dar pe care le cunoaste si au importanta pentru lamurirea cauzei.

Întrebari de detalii – întrebari prin care se urmareste stabilirea în mod concret a unor aspecte ale faptei, precizarea anumitor detalii necesare verificarii declaratiei persoanei ascultate sau relevarea unor aspecte pe care lea neglijat cu sau fara intentie.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.