Tehnologia de producere a conductelor de canalizare

Trimis la data: 2008-09-18 Materia: Diverse Nivel: Facultate Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 528
Autor: Ingusik Dimensiune: 508kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pregătirea materiei prime pentru producerea conductelor de canalizare se efectuiază prin metoda uscată. Pregătirea şamotei. Şamota se foloseşte în calitate de adaos degresant. Şamota se obţine prin arderea argilelor refractare sau din deşeurile producerii, dar în acest caz calitatea şamotei este foarte diferită. Prin arderea argilelor se poate de obţinut şamota de calitatea constantă. În acest caz argila se aduce în cuptor în forma de brichete, care au de obicei forma paralelipipedului sau de elipsă. Brichetul trebu să fie destul de rezistent.

Fabricarea brichetelor din masa plastică, mai ales dacă ea nu se usucă, este mai simplă şi ieftenă decât prin metoda semiuscată. Pentru formarea brichetelor se poate de folosit prese-valţuri. Se obţin brichete cu rezistenţa 15 – 18 kg/cm2. La presarea semiuscată a brichetelor importanţa mare are compactarea argilei măcinate pentru excluderea din ea şi ca urmare majorarea rezistenţei mecanice a brichetului.

Influenţa negativă a aerului în argilă se manifestă în procesul de ardere, deoarece aerul împiedică conglomerarea particulelor, şi majorează porozitatea, reducând rezistenţa. Din cauza aceasta la folosirea metodei semiuscate se folosesc colerganguri, care contribuie la compactarea masei. Calitatea masei se îmbunătăţeşte prin prelucrarea ei cu abur.

Arderea
Argila se arde in cuptoare rotative. La arderea este necesar de adus argila aproape de starea de cocsificare, dar să nu fie prea arsă, deoarece în caz contrar şamota pierde proprietatea de absorbţia apei. Argilele care nu posedă proprietatea de a se cocsifica trebu să fie arse până la temperatura, la care contracţia în procesul de ardere nu este mai mare de 0,5 %.

În dependenţă de calitatea argilei temperatura de ardere se află în limitele 1250 – 1400 °C. Cu cît mai puţin este arsă argila, cu atât mai mare este contracţia articolelor din şamotă. După ardere şamota este necesară de sortat, bucăţile nearse trebuie să fie eliminate.
Alegerea cuptorului depinde de volumul producerii, tipul combustibilului ş.a. Cuptoare rotative se recomandă de utilizat la produceri mari.

Şamota calitativă trebuie să posede o anumită refractaritate şi componenţă chimică, absorbţia de apă constantă: 6 – 7 % arse la un grad mai înalt şi 24 – 26 % la un grad mai mic. În şamotă nu trebuie să fie prezente impurităţi care afectează refractaritatea şi omogenitatea structurii. Şamota este necesară de păstrat în încăperi uscate închise sau în buncăre şi de transportat în vase închis ermetic.

Măcinarea
Pentru obţinerea structurii omogene a articolelor este necesar de măcinat şamota până la un grad anumit. Variind componenţa granulometrică a componentelor masei, se poate de modificat proprietăţile articolelor ceramice – densitate, rezistenţa mecanică, rezistenţa termică şi alte.

Cantitatea necesară şi mărimea particulelor se alege aşa, ca spaţiul dintre particule mari să se umple cu particule fine. La umplerea volumului cu granulele şamotei cu dimensiuni egale, densitatea aranjării lor creşte neesenţial. Pentru pregătirea maselor de şamotă de obicei se folosesc două – trei fracţii: fracţia măşcată cu dimensiunea medie a particulelor 2 – 4 mm, mijlocie – 0,5 – 2 mm şi fină – 0,5 – 0,15 mm. Raportul dintre fracţii se stabileşte experimental. Densitatea maximală de aranjare a două – trei fracţii se obţine prin raportul următor: fracţia măşcată 43%, fracţia mijlocie 23%,fracţia fină 34%.

Forma granulelor şamotei de asemenea are importanţa mare. De exemplu, granulele ce au forma lungită cu muchii ascuţite au aderenţa cu argilă mai bună decât cele rotungite. Cerinţele tehnologice indicate de către componenţa granulometrică a şamotei se iau în vedere la alegerea utilajului tehnologic pentru măcinarea. Măcinarea şamotei se poate de efectuat fără sau cu apă. Cel mai răspândit utilaj pentru măcinarea şamotei este moara cu bile cu lucru continuu.

La măcinarea umedă( în moare cu bile periodice) se obţine un grad de fineţe destul de înalt şi mestecarea bună a componentelor masei, dar productivitatea este mai joasă. Măcinarea umedă se foloseşte foarte rar. Materiale analogice cu şamota sunt caolinul ars şi argila dehidratată. Caolinul ars se pregăteşte analogic şamotei cu adăugarea unei cantităţi de argila refractară. Argila dehidratată se arde la temperaturi mai mari decât temperatura de dehidratare(700 - 800°C).

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.