Tema si viziunea lui Creanga despre lume - Povestea lui Harap-Alb

Modelul structural al basmului contine o situatie • initiala de echilibru, un eveniment sau o secventa de evenimente care deregleaza ^ echilibrul initial, actiunea reparatorie, marcata de cele mai multe ori printr-o aventura i eroica, refacerea echilibrului si rasplatirea eroului.'Motivele din basm se grupeaza in perechi opozitionale: lipsa/ lichidarea lipsei, interdictie/ incalcarea interdictiei, incercari/ lichidarea incercarilor, violenta/ lichidarea violentelor. Tema basmului este lupta binelui impotriva raului.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult de Ion Creanga, care reprezinta o sinteza de motive epice cu o circulatie foarte larga. Respectand tiparul basmului, textul incepe cu o formula introductiva: Amu cica era odata, care avertizeaza cititorul asupra intrarii intr-o lume a povestii. Spre deosebire de basmele populare, unde formula introductiva este compusa din trei termeni, unul care atesta o existenta, (a fost odata), altul care o neaga (ca niciodata) si, cel din urma, format dintr-o serie de complemente circumstantiale de timp care induc fantasticul,

aici intrarea ex abrupto in text: era odata un craiu, care avea trei feciori... situeaza deocamdata textul la intersectia dintre povestire si basm. Structura textului corespunde basmului. Lipsa este marcata de scrisoarea lui Verde- imparat si se concretizeaza in absenta barbatului, de aceea el il roaga pe fratele lui sa i-1 trimita pe cel mai bun dintre baieti ca sa ramana urmas la tron. Urmatoarea etapa este cautarea eroului.

in basm, ea se concretizeaza prin incercarea la care isi supune craiul baietii: se imbraca in piele de urs si iese in fata lor de sub un pod. Conform structurii formale a basmului cel care reuseste sa treaca proba este fiul cel mic; el trece proba din doua motive: primul, se inscrie in etapele initierii cu ajutorul dat de Sfanta Dumineca, care ii spune sa ia armele tatalui si calul care va veni la tava cu jaratic; al doilea este de natura personala. El devine protagonistul actiunii.

Fiul cel mic este curajos. Podul reprezinta, in plan simbolic, limita lumii cunoscute - lumea imparatiei craiului unde codul comportamental este bine cunoscut de fiul cel mic - si punctul initial al unui spatiu necunoscut. De aceea tatal ii da in acest loc primele indicatii despre noua lume: sa se fereasca de omul span si de imparatul Ros si ii da piele de urs. Din acest moment debuteaza a doua etapa a basmului: inselatoria. Pe drum, fiul cel mic al craiului se intalneste cu un om span care ii cere sa-1 ia in slujba lui.