Teoria argumentarii

Trimis la data: 2015-06-29
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 26
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Corina_T
Dimensiune: 44kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gandirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. In stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind in acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata in genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret.
Termenul "logica" provine din cuvantul grec "logos" (i�Zi�Zi�ssi�Zi��), termen polisemantic la care inducam urmatoarele sensuri: gandire exprimata, cuvant, notiune, idee, ratiune a lumii etc. Logica ar induce astfel ideea ca lumea e strabatutua de anumite legi, de un logos, deci si cunoasterea lumii implica cunoasterea legilor lumii care sunt descoperite numai daca se respecta legile gandirii corecte.
In sens larg, logica este invatatura cu privire la logos. In sens restrans, este invatatura cu privire la regulile gandirii pentru cunoasterea logosului lumii.

Logica se imparte in numeroase ramuri: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica), c) logica dialectica, d) logica aplicata, e) logica transcendentala etc.
Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gandiri concrete in momentul relativei lor stabilitati, in timp ce logica dialectica le expune in procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, in genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.

Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea, judecata, ca raport intre notiuni, si rationamentul, ca raport intre judecati, facand abstractia de cotinutul lor. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt intruchipate de silogism, pe baza functiei indeplinite in cadrul sau de termenul mediu. Intemeietorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica.

Preocupari de sistematizare a logici au existat, de asemenea, in China si in India antica. Contributii foarte importante la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. In stransa legatura cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si in prezent, impotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.