Teoria culorilor a lui Goethe

Trimis la data: 2010-01-19 Materia: Arte plastice Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 150
Autor: Monica Lucasu Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
A vorbi pe scurt despre opera stiintifica lui Goethe si, in particular, despre cea mai voluminoasa, dar si cea mai controversata dintre lucrarile de acest fel, Farbenlehre (Doctrina sau Teoria Culorilor), nu este deloc usor. El insusi o aprecia la cel mai inalt nivel. La sugestia secretarului sau, Johann Peter Eckermann, ca ar putea sa-i para rau ca a dedicat atat timp teoriei culorilor, Goethe raspunde:,,Nicidecum, desi i-am dedicat munca unei jumatati din viata mea. As fi scris poate inca o jumatate de duzina de tragedii, asta ar fi fost tot, si se vor gasi dupa mine destui s-o faca."

Farbenlehre era privita de cele mai multe ori cu condescendenta drept scrierea eronata a unui amator in ale opticii, redactata la circa un secol si jumatate dupa descoperirile realizate in acest domeniu de genialul fizician Isaac Newton, pe care Goethe il critica violent. Ca lucrarea este totusi mai mult citata decat citita, se datora in general faptului ca autorul era si el un geniu universal de cel mai inalt nivel, caruia i se puteau ierta unele originalitati, asa cum i s-au iertat lui Newton preocuparile sale teologice.

Presimtind ca va fi atacat pe baza amato-rismului sau, Goethe remarca in incheierea lucrarii sale ca in istoria stiintelor naturii se constata ca realizari excelente se datoresc adeseori unor laici. Astfel de preocupari vor fi intotdeauna in folosul stiintei, caci remarca el:
,,Orice relatie care iese la iveala, orice nou mod de abordare, chiar si o insuficienta, chiar eroare este uti-lizabila sau stimulanta si de folos pentru ceea ce se va intampla mai tarziu."

De altfel citirea atenta a Teoriei Culorilor releva ca Goethe avea cunostinte amanuntite, unele foarte recente, in domeniul opticii. Ramai surprins ca la 1810, anul de aparitie a lucrarii sale, el cunostea existenta radiatiei infrarosii, descoperita in 1800 de Herschel, stia ca fluorescenta este excitata de radiatia ultravioleta, iar emisia se gaseste in domeniul culorilor calde (galben-rosu).

El recomanda cercetatorului sa gaseasca in fiecare domeniu fenomenul primordial (das Urphanomen), limita cea mai profunda pe care o poate atinge cunoasterea stiintifica, din care se poate intelege si deduce toata multitudinea observatiilor expermentale, si propune ca atare pentru domeniul opticii fenomenul imprastierii luminii, caci orice mediu, oricat de limpede ar fi, prezinta totusi o oarecare turbiditate.

Atribuie corect acestui fenomen albastrul cerului si toate fenome-nele de culoare, care sperie intru atat pe cercetatori, incat a iesit vorba ca ,,daca fluturi in fata unui taur o panza rosie, el se infurie, dar daca-i vorbesti unui filosof despre culori, el turbeaza".
Pot sa va asigur totusi ca am putut baza, in mod consecvent si cu succes, cursul meu de optica pentru matematicieni pe fenomenul primordial al imprastierii luminii si nu din cauza aceasta a trebuit sa parasesc inv-atamantul universitar.

Goethe trebuie sa mai fi intrigat pe cititorii sai si prin alte cateva randuri din introducerea sa la Teoria Culorilor. Le citez in ceea ce urmeaza:,,Ochiul isi datoreaza existenta luminii... Lumina isi creeaza un organ dupa asemanarea sa... pentru ca lumina interna s-o intampine pe cea din afara... Aceasta conceptie este ilustrata perfect de structura tablei de materii a lucrarii. Cele 6 parti ale ei dau pe rand seama de ceea ce Goethe intelegea prin culoare.

Prima parte trateaza culorile fiziologice. In principal aceasta parte este destinata sa arate o varietate foarte mare de experiente, din care sa rezulte ca oc 141u205b hiul determina o mare serie de senzatii subiective, in contra-dictie cu realitatea obiectiva: o lovitura asupra ochiului provoaca ,,stele verzi"; un obiect alb pare mai mare decat unul negru de aceeasi dimensiune; un obiect opac iluminat simultan din directii diferite de luna si de o lumanare da doua umbre colorate, prima galbena, a doua albastra, care sunt negre acolo unde ele se suprapun;

Daca privim catva timp o fereastra luminata si inchidem ochii, ii vedem imaginea necolorata complimentara, iar daca deschidem ochii si privim alternativ o foaie alba si alta neagra, apar la margine culori complimentare (verde si purpura). Goethe mai descrie tot felul de imagini remanente, vorbeste de efectele luminii orbitoare sau slabe si, intr-o anexa, despre culorile patologice, de unde rezulta ca are cunostinte corecte despre daltonismul de diferite tipuri.

Culorile considerate pana acum formeaza deci un ansamblu de impresii subiective, care sunt create de ochi chiar in absenta unei excitatii luminoase - visam, de pilda, in culori -, dar acestea nu au durabilitate.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.