Terminologia - intercultural sau interetnic

Trebuie sa definim cel putin termenii pe care ii utilizam in calitate de coordonatori ai acestui proiect, fara ca aceste precizari sa afecteze utilizarea ce le este data de cercetatorii ce publica in continuare, nici cea a cercetarii romanesti in domeniu, sau, in fine, utilizarea acordata acestor termeni de clasa politica sau de legislatia din Romania. Data fiind practica curenta in tarile Europei de Est, si in mod deosebit in Romania, de a distinge intre cetatenie si nationalitati, la nivelul national si local [1], ni s-a parut util sa atragem atentia cititorilor nu doar asupra conotatiilor esentialiste ce ar putea fi asociate recurgerii la termenul de etnie,

aplicat unor grupuri lingvistice si culturale distincte intr-un stat-natiune in secolul XXI. Pentru evitarea oricarei confuzii si pentru a ramane intr-o perspectiva antropologica, preferam sa recurgem la termenii de cultura si la relatii interculturale decat la relatii interetnice atunci cand descriem relatiile intre diferitele grupuri de populatie, cetateni ai Romaniei, chiar daca si cultura, ca entitate data, a fost si ea contestata de catre anti-esentialisti. [2]
Minoritati etnice, nationale sau multiculturalism?

Totusi, aceasta prima distinctie intre etnie si cultura nu ne permite sa evitam o a doua distinctie, stabilita de legislatia si de politica din Romania, si anume: distinctia intre o majoritate, niciodata numita ca atare, romanii, si ceilalti cetateni numiti minoritati. Cele doua criterii se conjuga deci pentru a da termenul de minoritate etnica, cu nimic mai satisfacator, deoarece el este de doua ori exclusiv. Problema aferenta acestei terminologii, politic corecte in sensul primar al termenului, adica conforme uzantelor politice actuale, este legata de faptul ca ea subliniaza de la inceput un raport de forta intre cei mai numerosi si cei mai putin numerosi, trecand sub tacere statutul istoric si diversitatea minoritatilor in cauza.

Data fiind istoria constituirii Romaniei ca stat national, aceste apelative risca astfel sa creeze mai multa confuzie si frustrari decat sa le rezolve. Daca tinem cont, intre altele, de notiunea de minoritate, asa cum este ea cel mai frecvent utilizata in Europa occidentala, in contextul imigratiei, opunand noii veniti cetatenilor mai vechi, ceea ce nu este deloc cazul Romaniei, sau utilizarea sa in America de Nord si in Australia, cuvantul isi pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidentiat confuzia provocata deseori de termenul A© multicultural >> si propune distingerea a doua forme de pluralism in cadrul statului-natiune.