Teroi

Trimis la data: 2007-01-25 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 100 Nota: / 10 Downloads: 663
Autor: Eleonora Pintescu Dimensiune: 366kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Teoria generala a dreptului este o stiinta sociala, politica si juridica , care se bazeaza pe un ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la drept si intr-o oarecare masura despre stat.
Este o stiinta introductiva in toate celelalte studii juridice si totodata o disciplina de sinteza.

Teroi
Dreptul si politica in primul rind este o conexiune istorica. In societatea contemporana conexiunea dintre drept si politica se realizeaza in una din ipostazele cele mai complete si clare prin partidele politice. Prin intermediul si cu ajutorul partidelor se realizeaza, alaturi de organizarea juridica a poporului – corpul electoral – adica organizarea sa politica. Corpul electoral se determina prin principiile constitutionale si legea electorala. Acest corp electoral este animat la viata politica, de partide, care nu sint altceva decit „asociatii care isi propun actiuni politice”.
Astazi in democratiile traditionale si mai recente, se disting trei sisteme de partide:

Teroi
1. Regimul dualitatii de partide, cu doua partide puternice care alterneaza la putere (Anglia, S.U.A.), si in care nu conteaza rolul altor partide desi ele exista. Acest sistem este cel mai viabil.
2. Regimul partidelor multiple, foarte bine organizate care corespund pluralismului ideologic fundamental al democratiei (Germania, Franta, Italia).
3.Regimul partidelor multiple slabe si adesea inegal organizate. Acest sistem este numit si „pluralism funciar”. Este marcat de nuante individualiste.
Dreptul si morala Dreptul s-a nascut din morala, deci are sau trebuie sa aiba un continut moral. Realizarea lui prin respectarea liber consimtita sau aplicarea prin forta coercetiva a statului – cind este necesar – ridica intotdeauna si o problema morala.
Cu toata afinitatea lor, dreptul nu se confunda totusi cu morala. In mod traditional se releva intre cele doua sisteme de reguli o serie de diferente:

Teroi
- Domeniul moralei este mult mai vast decit cel al dreptului. Dreptul nu reglementeaza decit conduita oamenilor in masura in care traiesc in societate, pe cind morala cuprinde, intre altele, morala individuala, indatoririle omului fata de el insusi, morala isi extinde sfera pina la gindurile noastre cele mai secrete. Pentru drept interiorul este interzis.

Teroi
- Morala si dreptul n-au aceleasi sanctiuni.
Dreptul si religia. Religia este prima filosofie a omului. Interactiunea drept-religie este foarte puternica asa cum este de exemplu influenta dogmelor religioase asupra regulilor de drept, folosirea religiei in realizarea dreptului.


3. Izvoarele dreptului

Pentru ca o regula de comportare, de conduita sa devina o norma juridica este necesar ca ea sa capete o anumita forma. De aceea formele de exprimare a normelor juridice in literatura juridica au capatat denumirea de izvoare ale dreptului. In acest sens strict juridic, forma ne marturiseste despre aceea ca regula este rezultatul activitatii normative a statului, exprima vointa detinatorului puterii de stat iar respectarea ei este asigurata la nevoie prin forta coercetiva a statului.
Mai mult ca atit , chiar termenul izvor de drept are mai multe acceptiuni, de pilda: izvor de drept in sens material si izvor de drept in sens formal, izvoare interne si izvoare externe, izvor direct si izvor indirect al dreptului, izvoare scrise si nescrise.
O importanta deosebita din punct de vedere juridic prezinta izvoarele formale ale dreptului.
In literatura de specialitate sint cunoscute mai multe criterii de clasificare ale izvoarelor formale ale dreptului:

1. Obiceiul juridic sau cutuma. Obiceiul juridic este o regula de conduita care se formeaza spontan ca rezultat al aplicarii ei repetate intr-o perioada indelungata de timp intr-o colectivitate umana, daca este recunoscuta de puterea de stat si dotata de aceasta cu forta juridica. Aceste se obisnuia mai mult in perioada feudala si sclavagista Codul Calimah, Legile lui Manu, Codul lui Hamurabi. La noi forma cutumiara practic a disparut.

2. Precedentul judiciar si practica judiciara. Hotaririle judecatoresti sint acte individuale, acte de aplicare a dreptului, acre nu constituie, de regula, izvoare de drept, ele sint acte care nu contin norme juridice, in ele judecatorul da o solutie intr-un litigiu pe baza unor acte normative. Exista cazuri cind in care unele hotariri judecatoresti devin obligatorii pentru alte instante judecatoresti sau alte organe de stat ce se confunda cu solutionarea unor cauze asemanatoare si in aceste cazuri ele devin un izvor de drept, care poarta denumirea de precedent judiciar sau practica judecatoreasca. Precedentul este mai mult caracteristic sistemului de drept anglo-saxon (common - law) precum cel din S.U.A. , Canada, Anglia. In acsete tari, hotaririle pronuntate de instantele judecatoresti, care au fost sau sint apreciate ca purtatoare de norme juridice, se considera izvoare ale dreptului.
Practica judiciara mai este denumita in dreptul clasic jurisprudenta.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.