Testament - T. Arghezi

Trimis la data: 2005-07-14
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 8.40 / 10
Downloads: 4066
Autor: Preda Nicoleta
Dimensiune: 7kb
Voturi: 188
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Deschizând primul volum de versuri argheziene, aceasta poezie constituie arta poetica de prima importanta în întreaga noastra literatura.
Textul sau nu versifica, în sensul pur al cuvântului, niste idei, pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala, ea intuind, pe baza unor îmbinari neasteptate de cuvinte, si cautând o noua misiune poetica în functie de asemenea situatii existentiale.
Tudor Arghezi


TestamenT

Deschizând primul volum de versuri argheziene, aceasta poezie constituie arta poetica de prima importanta în întreaga noastra literatura.
Textul sau nu versifica, în sensul pur al cuvântului, niste idei, pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala, ea intuind, pe baza unor îmbinari neasteptate de cuvinte, si cautând o noua misiune poetica în functie de asemenea situatii existentiale. Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atât locul în viata cât si marea sa datorie fata de acest loc. Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu, urmas, caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte. Prin urmare cartea devine termenul esential al întregii adrese: cartea înseamna: opera; conceptie despre opera; treapta; hrisov; posibil capatâi. Respectiva carte a fost realizata în cursul existentei definita ca lupta, ca istorie (suita de batrâni pe brânci, prin râpi si gropi adânci ).
Dincolo de definirea cartii sale, poetul adreseaza în testamentul lui un îndemn catre urmas:Aseaz-o cu credinta capatâi precizând ca acea carte vrea sa transmita o stafeta între robii de la nivel general si robul cartii sale în plan special. Urmeaza derularea lirica a transfigurarii muncii fizice în fapt poetic: Sapa a devenit condei si brazda sa impus drept calimara prin sudoarea muncii sutelor de ani.
Procesul creatiei argheziene este sustinut în mod magistral prin jocul cuvintelor care este de fapt jocul ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite care framântate îndelung devin versuri si icoane. El obtine astfel estetica urâtului în genul lui Baudelaire, cât timp din zdrente el obtine muguri si coroane, veninul se preschimba-n miere iar ocara poate sa-mbie sau sa-njure. Rezultatul respectivei distilari este cartea devenita Dumnezezu de piatra si hotar înalt adica însemn al creatiei ridicate la rang divin. Mai departe Arghezi îsi defineste cartea drept vioara si bici caci arta poate întoarce un destin, izbavindu-l de suferinta. Izvoarele cartii sunt bube, mucigaiuri si noroi dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decât frumuseti si preturi noi (conform esteticii urâtului ).
Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune îmbinarea slovei de foc cu slova faurita. Cartea scrisa de rob devine o expresie a spiritualitatii poporului, o expresie etnica, etica, si estetica.
Arghezi este, prin urmare, o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai joc sau potrivire de cuvinte, ci încercare de întelegere prin cuvânt (M. Papaghi ).



Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.