Testament - Tudor Arghezi

Trimis la data: 2013-12-10
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 8.43 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 15kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Deschizand primul volum de versuri argheziene , aceasta poezie constituie arta poetica de prima importanta in intreaga noastra literatura . Textul sau nu versifica , in sensul pur al cuvantului , niste idei , pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala , ea intuind , pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte , si cautand o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale .
Textul sau nu versifica , in sensul pur al cuvantului , niste idei , pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala , ea intuind , pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte , si cautand o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale . Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea sa datorie fata de acest loc . Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu , urmas , caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte .

Prin urmare cartea devine termenul esential al intregii adrese : cartea inseamna : opera; conceptie despre opera; treapta; hrisov; posibil capatai . Respectiva carte a fost realizata in cursul existentei definita ca lupta , ca istorie (suita de batrani pe branci , prin rapi si gropi adanci ) Dincolo de definirea cartii sale, poetul adreseaza in testamentul lui un indemn catre urmas :Aseaz-o cu credinta capatai precizand ca acea carte vrea sa transmita o stafeta intre robii de la nivel general si robul cartii sale in plan special .

Urmeaza derularea lirica a transfigurarii muncii fizice in fapt poetic : Sapa a devenit condei si brazda sa impus drept calimara prin sudoarea muncii sutelor de ani . Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul cuvintelor care este de fapt jocul ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite care framantate indelung devin versuri si icoane. El obtine astfel estetica uratului in genul lui Baudelaire , cat timp din zdrente el obtine muguri si coroane , veninul se preschimba-n miere iar ocara poate sa-mbie sau sa-njure .

Rezultatul respectivei distilari este cartea devenita Dumnezezu de piatra si hotar inalt adica insemn al creatiei ridicate la rang divin . Mai departe Arghezi isi defineste cartea drept vioara si bici caci arta poate intoarce un destin , izbavindu-l de suferinta . Izvoarele cartii sunt bube , mucigaiuri si noroi dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi (conform esteticii uratului ) .
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.