Testament de Tudor Arghezi

Trimis la data: 2014-04-02
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.93 / 10
Downloads: 0
Autor: filip_silviu
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Deschizand volumul de debut editorial ,,Cuvinte potrivite" (1927), ,,Testament" este o arta poetica, ce ilustreaza conceptia argheziana asupra creatiei (teme, modalitati de creatie si de expresie), cat si asupra misiunii poetului, intr-un moment de impunere definitiva a directiei moderniste in perioada interbelica. Apartenenta la modernism este relevata de noile forme impuse in planul creatiei artistice, de adancirea lirismului si ambiguitatea limbajului, de ineditul metaforei, de prozodia surprinzatoare. Poetul se indreapta catre inspiratie si tehnica poetica, aducand in prim-plan cuvantul si puterea acestuia de a re-crea lumea, dar si pe creator, ca mestesugar al cuvantului.
Tema discursului liric o constituie actul creatiei, din perspectiva poetului modern, ce-si propune sa ilustreze cateva aspecte: ce este poezia, care sunt sursele creatiei, cum ia nastere si care este rolul poeziei. Astfel, cele cinci strofe ale discursului poetic se structureaza in trei secvente distincte. Primele doua strofe imagineaza legatura dintre poet si cititorii-urmasi. Cea de a doua secventa lirica - strofele a treia si a patra - insista asupra rolului etic, social si estetic al poeziei. Ultima strofa a poeziei ilusteaza lupta creatorului cu lexicul.

O imagine reprezentativa pentru definirea procesului de creatie, se regaseste chiar in incipitul poeziei. Cartea - motiv central, simbol al cunoasterii - reprezinta legatura spirituala intre generatii. Ea oglindeste ,,seara razvratita" a stramosilor ce au urcat ,,prin rapi si gropi adanci", dar si ideea de munca, de mestesug, de pasiune. Termenul dezvolta o serie sinonimica in text. Poezia - ,,carte" este o ,,treapta" spre cunoastere, spre desavarsirea spirituala, un ,,hrisov" al ,,robilor cu saricile pline/de osemintele varsate-n mine", rezultatul unui travaliu poetic indelungat, pentru a ivi ,,cuvinte potrivite".

O alta imagine ce justifica tema creatiei este cea a poetului, considerat de Arghezi un artizan al cuvantului. Limbajul simplu, din popor, ,,graiul cu-ndemnuri pentru vite", este supus unui proces de transfigurare artistica (ilustrat de perfectul compus al verbelor: ,,am ivit", ,,am prefacut", ,,iscat-am" etc), de purificare, de transformare a realitatii intr-o lume ideala: ,,cuvinte potrivite", ,,versuri si icoane", ,,muguri si coroane", ,,miere", ,,Dumnezeu de piatra". Rolul poetului este concentrat in versurile devenite notorii: ,,Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi". Limbajul arghezian asimileaza elemente lexicale nepoetice, care dobandesc valente expresive, potrivit esteticii uratului, pe care o promoveaza.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.