Testul psihologic

Încercările de definire sunt extrem de variate, deoarece pot surprinde aspectele esenţiale ale acestui concept. Astfel, L. Cronbach consideră testul ,,o procedura sistematică pentru compararea comportamentului a două sau mai multe persoane“.

Este vorba de o comparare statistică, cantitativă şi calitativă a rezultatelor unui individ cu cele ale altei persoane plasate în aceeaţi situatie. Compararea se face pe baza unui etalon, adică a unui sistem metric de referinţă şi ea are drept scop clasarea individului uman într-o ierarhie cantitativă sau calitativă (tipologică - pe baza de profil).

Examinarea prin test este o estimare probabilistă, dar putem îmbunătăţi această probabilitate, adică putem creşte această probabilitate şi mări gradul de încredere în predicţia unui test, printr-o cât mai riguroasă fundamentare statistică. Prin aceasta se urmăreşte în fapt reducerea tot mai accentuată a erorii, a distorsiunilor în evaluarea psihometrică şi apropierea progresivă a testului de faptul real.

2. Principalele criterii de apreciere a testului psihologic
2.1. Obiectivitatea sau concordanţa interpersonală a testului psihologic
Aceast prim criteriu se referă la gradul în care rezultatele unui test psihologic sunt independente faţă de persoana examinatorului care exploatează psihodiagnostic acest instrument. Putem aprecia că un test este deplin obiectiv atunci când mai mulţi examinatori obţin aceleaşi rezultate la acelaşi subiect.