Tiganiada

Subintitulata "Poemation eroi-comico-satiric", epopeea "Tiganiada" a avut doua variante, la distanta de 12 ani prima este scrisa in 1800 si publicata in 1875-1877, iar a doua versiune creata in 1812 a fost tiparita abia in 1925. In spirit iluminist, tema o constituie lupta pentru apararea libertatii si fiintei nationale, printr-o critica necrutatoare a randuielilor feudale, a tarelor aristocratiei si ale clerului, a depotismului si nedreptatilor sociale.

Relatiile temporale si spatiala sunt reale, derularea actiunii fiind plasata in Tara Romaneasca, secolul al XV lea, in timpul domniei lui Vlad Tepes. Voievodul planuieste miscarea de rezistenta impotriva Imperiului Otoman in cadrul careia se inscrie si prevenirea tradarii. Tiganii fac popas intre Alba si Flamanda si dupa ce defileaza zgomotos prin fata Domnitorului, isi contiunua drumul pana la locul in care-si asaza tabara la Spateni, intre Barbatesti si Inimoasa.

Vlad Tepes desi este invingator in lupta cu turcii, este alungat de la tron de catre boierii tradatori si este nevoit sa ia calea exilului. Oastea romanilor, condusa de Romandor, continua lupta antiotomana, desi boierii se opun bataliilor deoarece se tem de razbunarea ulterioara a turcilor. Tiganiada este intaia mare opera de creatie romaneasca in care toate relele regimului de exploatare feudala sunt demascate cu persistenta si satirizate cu necrutatoare ironie, egalata in literatura de mai tarziu numai de un Creanga in proza si de Caragiale in teatru.