Titu Maiorescu Bacalaureat

Titu Maiorescu :În anul 1864, cu toată zestrea intelectuală şi morală pe care o capătă la studii în străinătate (Franţa, Germania), Titu Maiorescu revine în ţară şi se stabileşte la Iaşi. După mutarea Capitalei la Bucureşti, ieşenii simt nevoia unei compensaţii culturale şi aceasta se realizează prin fondarea societăţii „Junimea”.

Societatea literară „Junimea” este cea mai de seamă grupare literară din a doua jumătate a secolului XIX. Ea a promovat o literatură autentică şi a impus nume sonore care au devenit ulterior reprere clasice: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici.

În anul 1864, cinci tineri veniţi de la studii din străinătate pun problema ridicării nivelului cultural românesc la standarde europene: Titu Maiorescu, va fi îndrumătorul literar al „Junimii”, Petre Carp ideologul politic, sprijinit de Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Theodor Rosetti.

Până la apariţia revistei „Convorbiri literare” în anul 1867, societatea îşi desfăşoară activitatea pe trei direcţii importante:
(1) se ţin „prelecţiuni populare” cu subiecte de interes public
(2) se fac studii pentru stabilirea unei ortografii unitare
(3) editarea unei antologii a poeziei româneşti

Liniile directoare trec prin Titu Maiorescu care scrie şi publică, ca rod al discuţiilor, studii, articole bazate pe aceste probleme. Şedinţele se ţin la Titu Maiorescu sau la Iacob Negruzzi sub dictonul „Vine cine vrea, rămâne cine poate” (numele iniţial al societăţii a fost Ulpia Traiana).

Apariţia revistei „Convorbiri Literare” se face iniţial sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Este revista cu cea mai lungă apariţie din literatura română 1867 – 1944. Există trei etape importante în evoluţia acestei reviste:
+ perioada ieşeană – 1863-1874
+ perioada bucureştează – 1874-1885
+ o perioadă aflată sub conducerea unui comitet director format din foşti elevi ai lui Titu Maiorescu – până în 1944

Prima perioadă este considerată cea mai productivă pentru că se publică acum cele mai importante opere ale marilor clasici – „Pastelurile” lui Vasile Alecsandri, majoritatea poeziile antume ale lui Eminescu, Amintiri din copilările de Ion Creangă, O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale şi cele mai importante studii ale lui Titu Maiorescu.