Titu Maiorescu si Criza formelor fara fond

Trimis la data: 2010-01-28
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 12
Nota: 8.50 / 10
Downloads: 0
Autor: Lili Tudorescu
Dimensiune: 28kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Criza sociala a Legii Rurale din 1864, dorind rezolvarea problemei taranesti pe cale pur juridica, constand in acordarea titlului de "proprietar" conform normelor Codului Civil atat taranului asupra lotului sau minuscul de pamant cat si boierului asupra imenselor lui latifundii, era pur formala caci in realitate "improprietarirea" taranilor nu a fost decat o masca sub care au fost continuate relatiile de iobagie feudala, sub forma "dijmelor la tarla", reglementate imediat dupa Legea Rurala prin seria legilor noi a "invoielilor agricole", problema asupra careia vom avea a reveni intr-un capitol special inchinat acestui aspect al problemei.
Prin aceste legi se facea insa dovada ca in ce priveste relatiile dintre boier si taran nu mai erau valabile normele Codului Civil, ci cele ale siluirii manu militari la munca a taranului, prin dorobanti pusi la dispozitia boierului sau arendasilor lui. Aceasta flagranta discrepanta intre normele Codului Civil de tip Napoleon si cele ale "tocmelilor agricole" nu era insa singura existenta in viata noastra sociala a acelei vremi, caci o intreaga legislatie de tip burghez liberal a fost introdusa in tara avand aceeasi soarta de a ramane pur formala, aflata in violent conflict cu realitatile sociale.

Avem deci de-a face cu un fenomen social de vasta amploare care merita a fi observat atent, incadrandu-l in teoria careia sociologii de azi ii dau numele de "aculturatie". Nicolae Iorga a aratat demult ca in istoria lumii nu intereseaza decat acele "culturi" care "circula", care adica se extind dincolo de centrele ei de nastere, prin "influente", "inrauriri" si "imitatii". Obisnuit, se ilustreaza acest tip de probleme prin invocarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, care a hotarat sa-si modernizeze tara, folosind mijloace brutale, mostenite de la vechiul sistem al despotiei asiatice tatare sub care Rusia traise mai multe veacuri.

Nu s-a sfiit deci sa-si omoare in batai pe propriul fiu, care nu vroia sa se lase "civilizat" cu sila si nici sa impuna boierilor sai sa se imbrace "evropeneste" si sa-si rada barbile, fara totusi sa reuseasca a le schimba moravurile si nici sa desfiinteze iobagia in care traia taranimea rusa. Rusia nu era dealtfel singura tara in care impactul occidental s-a facut simtit ca o moda superficiala, cum a fost cazul cu Frederic al Prusiei, care s-a inconjurat cu o curte de filosofi iluministi francezi; sau cu cel al "despotului luminat" care s-a dorit a fi Iosif al ll-lea al Austriei.

Avem deci de-a face cu o lege istorica clara, care face ca intotdeauna tarile cu o cultura superioara sa exercite o fascinatie asupra celor aflate in stadii de mai modesta cultura. Problema isi schimba insa formele si mai ales ponderea, odata cu aparitia in occidentul Europei a noului sistem de viata sociala al capitalismului a carei caracteristica consta tocmai in faptul ca e obligat a se extinde pana la formarea unei piete mondiale, ingloband in orbita sa seria tuturor statelor aflate in "periferia" ei. In aceasta situatie s-au aflat si tarile noastre, Muntenia si Moldova. Ele cunoscusera demult influentele culturale ale Bizantului, apoi ale Sublimei Porti fanariotizate, iar de la o vreme si influenta tarilor occidentale intermediate sau ba prin filiera italiana ori poloneza.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.