Toma Alimos

Trimis la data: 2014-09-21
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 9.91 / 10
Downloads: 0
Autor: Costi_S
Dimensiune: 25kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Folclorul literar romanesc constituie un vast tezaur, pstrat cu grij de urma[i, transmis cu mandrie de strmo[i. Dac doina rmane cantecul cel mai drag, cel mai duios [i cel mai cu sim]ire, balada va evoca figuri mre]e dintr-un trecut `ndeprtat, va `nvia chipuri de eroi ce-au luptat pentru bine [i adevr.
~n func]ie de tematic, baladele pot fi fantastice (Soarele [i luna), pastorale (Miori]a), istorice (Constantin Brancoveanu), viteje[ti (Gruia Novac).
~n balad, ca [i `n basm, se povestesc `ntamplri neobisnuite din trecut, se `nfrunt eroi cu `nsu[iri neobi[nuite, fiind puse `n antitez for]ele binelui cu cele ale rului, iar `ntamplrile relatate pot s apar]in realului sau fantasticului.
~ncadrarea poeziei

Printre baladele viteje[ti poate fi amintit [i "Toma Alimo[", publicat pentru prima dat de Vasile Alecsandri `n culegerea "Poezii populare ale romanilor" `n 1852. Unii comentatori o consider balad haiduceasc, avand `n vedere c eroul este haiducul Toma Alimo[. Dar nici un document istoric nu atest existen]a unui haiduc cu acest nume (a[a cum se `ntampl cu Iancu Jianu sau cu Pintea). Prin urmare, eroul este un viteaz, creat de imagina]ia popular, cruia i-au fost acordate calit]ile de lupttor `ntalnite la haiducii adevra]i.

Toma Alimo[ este un haiduc de fic]iune, care n-a existat cu adevrat, dar care `ntruchipeaza trsturile atat de dragi romanilor: vitejia, setea de dreptate, dorin]a de adevr.Importan]a baladei const `n cateva idei pre]ioase cum ar fi aceea a legturii omului din popor cu natura [i destinul eroului aflat `n slujba drept]ii.
Toma Alimo[ popose[te `ntr-un spa]iu geografic determinat: "La poalele muntelui, / Muntelui Ple[uvului, / ~n mijlocul / Campului / La pu]ul / Porumbului".

El este un cltor care apar]ine unui alt spa]iu geografic: "}ara-de-Jos". Singurtatea `l apas [i, de aceea, simte nevoia unei tovar[ii, nevoie exprimat de verbul repetat, aflat la condi]ional: "`nchinar-a[". Legtura nu poate fi stabilit nici cu armele: "fiare reci / Puse-n teci / De lemne seci", nici cu Murgul: "vit mut".
Imposibilitatea comunicrii este marcat de conjunc]ia "dar", care nu mai apare atunci cand este vorba de `nchinarea ctre codri. ~n acest caz comuniunea se poate svar[i, cci ulmii, fagii, brazii [i paltinii "... sunt mie fr]iori /

De poteri ascunztori; / D-oi muri, / M-or tot umbri, / Cu frunza m-or `nvli, / Cu freamtul m-or jeli!" Versurile exprim admirabil stransa legtur dintre om [i natur, haiducul trind un sentiment de dragoste fa] de aceea care `i este aproape, ocrotindu-l. Codrul rspunde `nchinrii prin freamt, plecandu-[i ramurile pentru a-i rcori fruntea [i a-i sruta mana, calul necheaz, iar armele ies din teci.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.