Transcenderea absurdului prin arta

Trimis la data: 2010-08-20 Materia: Arte plastice Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 25
Autor: Alexandra Ion Dimensiune: 26kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cei mai multi artisti au un fel de varsta specifica, o varsta spirituala pe care par sa o atinga de la inceputul carierei lor si pe care n o parasesc niciodata. E drept ca a vedea in Musset pe cel pururi tanar, in Balzac un barbat mereu in puterea varstei, ori in Victor Hugo un batran viguros ce parca n a fost nicicand copil, inseamna a proiecta o imagine ce ne apartine noua asupra chipului lor incremenit intr o eternitate a juventutii ori senectutii. Chipul lui Camus asa cum ne apare el, fixat prin termenul crancen impus de o moarte timpurie, e acela al unui vesnic adolescent, mereu prada fluxului fervoarei ca si refluxului neincrederii si scepticismului.
Referate similare: Tema creatiei si a creatorului

Opera e o marturisire, trebuie sa depun marturie"133 - noteaza el pe una din cele dintai file ale primului sau "Caiet". De la inceput, tanarul scriitor stie ca nu are decat un singur lucru de spus, si ca pentru a l transpune in cuvinte trebuie sa vada bine, sa vada cat mai clar in sine. De la inceput, opera de savarsit i se prezinta ca un act de marturie despre un adevar pe care il intrevede "in viata de saracie" pe care o duce printre "oamenii acestia umili sau vanitosi" din jurul sau.

Marturisirea e cathartica, eliberatoare si purificatoare; exprimad sensul vietii, acesta nu se incorporeaza doar in cuvinte, ci devine fapta, actiune ce modifica viata. Creatia artistica nu e doar un ritual la care procedeaza un sacerdot al frumosului, ci un act care transcende artisticul. "Operele de arta nu mi vor fi niciodata suficiente. Arta nu e totul pentru mine. Sa fie cel putin un mijloc"134. Mult mai tarziu, in crizele omului ajuns de mult la varsta ratiunii, Camus si a spus nu o data ca ar trebui sa inceteze orice activitate creatoare.

Succesul cartilor sale i se parea mincinos, intemeiat pe o frauda. Marturia sa nu era oare adevarata? Nu i a adus ea pacea ravnita? Exista oare o eroare pe care a svarsit o, care preschimba cuvantul sau in impostura? Era el, oare, un fals profet?Epigraful pe care l asaza in fruntea nuvelei sale, Jonas sau Artistul la lucru, este extras din cartea biblicului Jona: "Aruncati ma in mare - spunea profetul - caci stiu ca eu sunt cel care atrag asupra voastra aceasta mare vijelie" (Jona, 1, 12).

Pictorul cu nume simbolic, Gilbert Jonas, avusese o incredere oarba in steaua sa. Artistul fusese pe deplin incredintat de legitimitatea operei sale in care vazuse o continuare, o revarsare a propriei sale naturi. Asa a lucrat, in orele de entuziasm, si artistul Albert Camus. Prin scrisul sau el marturisea inainte de toate, bucuria de a trai. Nu este carte a acestui mediteranean, in care fructele pamantului sa nu fie laudate. Intr una din primele sale scrieri, La mort heureuse

(Moartea fericita), care a ramas nepublicata si in care apare, inaintea Strainului, tema condamnarii la moarte, eroul, ca un ecou al vocii autorului, declara: "...Nu voi spune nimic altceva decat dragostea mea de viata"135. Iar in Noces, vocea lui Camus ia inflexiuni gidiene (ale lui Gide cel din Nourritures terrestres) pentru a si canta o nesfarsita bucurie de a fi. Gloria omului e aceea de a iubi fara masura.

A iubi viata si a vorbi despre ea in deplina libertate, aceasta confera conditiei umane orgoliu si demnitate. Viata la Tipasa, pe care o canta, e luminata de o voiosie nuptiala. "Bucuria mea n are sfarsit", "betia mea nu va avea sfarsit" - exulta mereu adolescenta intarziata (de fapt structurala) a scriitorului. A trai la Tipasa, a trai in comunitatea oamenilor care lupta, a trai revolta si a depune marturie despre toate acestea, iata esenta operei de arta in spiritul lui Camus.

Opera e marturisire a unor experiente esentiale dar, in acelasi timp, fictiune, "literatura". Camus a considerat intotdeauna cu suspiciune acest termen. Tanar, isi propunea sa nu aiba incredere in nimic "literar", dar trebuia sa admita ca literatura exprima o nostalgie secreta, care o legitimeaza. Supraomul pentru Nietzsche, abisalul pentru Dostoievski, actul gratuit la Gide si absurdul ori revolta la Camus sunt rezultatul unor asemenea obsesii originare. Ciudat caz al unui scriitor care nu poate renunta la scris, dar care nu o data isi reproseaza ca scrie.

Tulburare caracteristica pentru un literat al absurdului. Am intalnit o, sub alta forma, la Kafka, si vom avea prilejul sa o constatam analizand opera lui Beckett si Ionescu. N ar fi trebuit sa scriu, isi spune scriitorul, dar o fac pentru ca lumea si existenta mea intr insa nu e clara. "...Daca lumea mi s ar parea ca are un sens, n as mai scrie"136. Descoperirea absurdului determina vocatia scriitorului. A scrie, inseamna a incerca sa depasesti divortul absurd, inseamna a da un sens unei lumi ce pare sa fie lipsita de sens.

Desigur, Camus n a pierdut inca increderea in cuvantul datator de sens - asa cum o vor pierde Eugen Ionescu si Beckett. Lumea i se pare neclara, dar crede ca limbajul are virtuti clarificatoare. "Daca limbajul nostru n are sens, nimic nu mai are sens, nimic nu mai are sens. Daca sofistii au dreptate, lumea e dementa (le monde est insense)"137. Ceva din traditia cartezian franceza persista in gandirea acestui filosof al absurdului.

S ar parea ca intr un secol anticartezian orice claritate a gandirii e amenintata de fortele absurde in joc. Nonsensul il ameninta pe Sisif. O condamnare absurda pentru o fapta nu mai putin absurda il apasa pe Meursault. Dar ca si eroii sai, ca si Caligula care tipa la climaxul tragediei sale: "A ti da viata nu e nimic, si voi avea acest curaj cand va fi nevoie; dar a vedea risipindu se sensul acestei vieti, disparand ratiunea noastra de a exista, aceasta e insuportabil"138. Camus cauta o coerenta in incoerentele existentei sale in lume.

Scriitorul e, dupa el, condamnat la intelegere. El nu poate fi niciodata ucigasul voluntar care incearca o falsa ordine a crimei, ci omul cuvantului datator de sens. Rupand tacerea (care e consimtire la neadevar si neintelegere), incercand sa se marturi-seasca, sa comunice altora un adevar, scriitorul lupta prin chiar scrisul sau impotriva absurdului. Literatura devine o transfigurare si o transcendere a absurdului. Ea e - in terminologia din Omul revoltat - o "revolta".

Dar o asemenea viziune a artisticului n a aparut dintr o data in opera lui Camus. Am putea distinge trei etape in evolutia scriitorului Camus fata de faptul literar. In Mitul lui Sisif, literatul e inca "marele mim" si creatia e o experienta tipic absurda. In Omul revoltat, scrisul este un act de revolta. Iar mai tarziu, ultimele insemnari ale scriitorului indica o etapa noua care nu va mai fi strabatuta niciodata, aceea a scrisului iubire.

Intre fericirea metafizica a lui Sisif care sfideaza condamnarea absurda, si bucuria de a trai a scriitorului, distanta nu e atat de mare pe cat se pare. Cuceritorul, Amantul, Comediantul duc o lupta pe care o stiau dinainte pierduta. O duc insa cu bucuria (si unica demnitate) a celui care se opune absurditatii existentei. Or, nu mai putin decat acestia, artistul, departe de a cauta evadarea, consemneaza realitatea absurdului.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.