Trasaturile prozei scurte a lui I.L.Caragiale

Trimis la data: 2010-03-10
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 8.26 / 10
Downloads: 0
Autor: Andreea Duta
Dimensiune: 15kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Unul dintre scriitorii nostri care au inteles importanta enorma a acestor limburi existentiale, a partilor invizibile ale hartii comportamentului uman si le-a preluat (uneori prin transplant) in textele produse a fost I. L. Caragiale. Opera sa este o colectie uriasa de "reconversii" ale inutilului, cotidianului "desemnificat", macerarilor diurne si coliziunilor individului cu landurile ontologice vecine.
Opera sa este o colectie uriasa de "reconversii" ale inutilului, cotidianului "desemnificat", macerarilor diurne si coliziunilor individului cu landurile ontologice vecine. Intilnim aici foarte multe pregatiri, asteptari, dezbateri, iritari si rabufniri de origine mai mult sau mai putin obscura, toate tradand insa neintelegerea cronica a proximitatii. (Iata, de altfel, o noua "intrare" in tabloul "maniheic" national Eminescu/Caragiale; daca Poetul a fost fascinat mai ales de "macroscopicul" cosmic, Prozatorul s-a interesat in primul rand de "microscopicul" vietii de zi cu zi).

Fara indoiala ca acuitatea "vizualizarii" aproape cinematografice a contat enorm in acest joc al recuperarilor. Opera lui Caragiale fiind aproape specializata in contexte situationale, contine nenumarate sugestii ale problematicii pe care o propun, livreaza materia prima a unui studiu sistematic, implicand inclusiv ipoteze asupra mentalitatilor, privitor la raporturilor "eului" cu "granitele" sale.

Refularea exterioritatii conduce, inevitabil, la "refularea" celuilalt. Este un prim "dosar" hermeneutic, avand drept "file" sau "componente" incomprehensiunea reciproca, (aparenta) comprehensiune reciproca si negarea comprehensiunii. Un caz frecvent, poate cel mai frecvent, este - asadar - cel al incomprehensiunii reciproce. Multele "duete" care apar in dramaturgia si proza scurta a lui Caragiale contin etalari ale unor complexe provenind din autoindezirare.

A-l refuza pe celalalt, a-i nega argumentatia, la limita a-l injuria (sau "a-i da palme") sunt rezultate ale unor conflicte interne exteriorizate. Paradigmatica ramane aici perechea Lache/Mache. In schita O lacuna..., de exemplu, desi personajele nu se despart si "fizic" (asa cum se intampla in alte proze), dialogurile nu fac decat sa consemneze continua deriva a reciprocitatii. Personajele nu pot stabili un minimum consensual, fiecare este preocupat de o "obsesie" a sa:

" - Ci stai! monser; ma plictisesti...
- E tarziu, Lache... Sapte trecute...
- Nu e nici sapte si jumatate.
- Era vorba la sapte.
- Las' ca stiu eu... Ce-ti pasa?
- Da, monser; dar nu se face pentru ca sa lasam s-astepte..." (2, 179).
(Vezi si savuroasele dialoguri de aceeasi natura din Petitiune...)
Alta situatie este cea a (aparentei) comprehensiuni reciproce, evident ca promovand comicul intr-un grad si mai mare, deoarece acum se ascund adevaratele discordante, neintelegeri etc. De referinta ramane aici raspunsul "rezon" al lui Ipingescu, unul care rezuma perfect aprobarea ca mod generalizat al ignorantei.

In Ultima emisiune..., "focalizarea" comuna a personajelor asupra temei banutilor (cu valoare din ce in mai mica si care ii afecteaza pe toti, intrucat toti "cer", adica cersesc) genereaza in final o veritabila coliziune a opiniunilor, intretinuta, ce-i drept, de aparitia parintelui Matache:"Si merge sontac-sontac la masa parintelui sa-i arate banutii de nichel.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.