Trasaturile romanului modern: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Trimis la data: 2018-03-03
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 9.24 / 10
Downloads: 0
Autor: catalinbutacu
Dimensiune: 19kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Roman modern/subiectiv, de analiza psihologica, ("ionic", N. Manolescu), Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, publicat in perioada interbelica, 1930, constituie o noutate absoluta/inceputul unei noi ere in istoria romanului romanesc. Modalitatea narativa abordata de Camil Petrescu se inscrie in liniile modernismului lovinescian, realizand sincronizarea prozei romanesti cu marile formule epice occidentale (aici, Marcel Proust), cu filozofia timpului, ori cu descoperirile din sfera psihologicului - Husserl, Bergson.

Principala trasatura a acestei formule narative este relatarea la persoana I, naratorul fiind personajul masculin Stefan Gheorghidiu, oferind o relatare homodiegetica.

Consecinta imediata este limitarea perspectivei narative la un punct de vedere strict subiectiv (uniscienta), deci renuntarea la omniscienta, privilegiu, neautentic de altfel, dupa cum teoretiza romancierul in conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust (poti introduce citat partial).

Acest fapt redimensioneaza conceptul de autenticitate, in sensul de redare cu maxima sinceritate a fluxului interior al constiintei/memoriei afective a celui care traieste nemijlocit o experienta.

O a doua trasatura este renuntarea la actiune in favoarea introspectiei, importanta sporita a conflictului interior fata de conflictele exterioare, astfel, mai mult de jumatate din substanta romanului o reprezinta analiza trairilor, redarea continutului sufletesc, pshihologic al personajului-narator, a modului cum realitatile exterioare se reflecta in constiinta sa, amplificate ca de o lupa de sensibilitate/luciditate.

De exemplu, in momentul inceperii vietii mondene a cuplului, Stefan se confeseaza: "Sufeream, ca supus unui tratament dureros (...) Viata mi-a devenit curand o tortura continua"/ "Evident, ma intreb uneori daca eu nu-mi fac singur aceasta suferinta, daca nu cumva, prin exceptie, oricine vorbeste despre dragoste n-ar trebui sa se indoiasca si sa evite sa vorbeasca in numele celorlalti - ba cred ca niciodata n-ar trebui sa foloseasca, vorbind, persoana a treia - pentru ca sentimentele pe care le sunt incomunicabile". Evenimentele exterioare sunt pretextul care declanseaza analiza, iar acestea sunt adeseori intamplari marunte/prozaice/anodine.
II. Romanul reflecta conditia/problematica intelectualului proiectata pe fundalul citadin al capitalei, societate dominata de afacerism, mediocritate si lipsa de moralitate, apoi in mediul dramatic al Primului Razboi Mondial.

Anuntate din titlu, temele operei sunt iubirea si razboiul, pentru a ilustra convingerea autorului ca numai in dragoste si in fata mortii omul se manifesta in toata autenticitatea lui. Cele doua parti ale romanului prezinta cele doua etape in evolutia psihologica a personajului principal (initial, considera dragostea o "experienta definitiva" fara de care omul nu e complet/implinit: "Lipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, fara sa cred in Dumnezeu, nu m-as fi putut realiza - si am incercat-o - decat intr-o dragoste absoluta"). Insetat de absolut, Gheorghidiu traieste naufragiul iubirii ca pe un esec in cunoastere caci, autoiluzionat, eroul aplica realitatii tipare ideale: "prabusirea mea launtrica era cu atat mai grea cu cat mi se rupsese totdeodata si axa sufleteasca, increderea in puterea mea de deosebire si alegere, in vigoarea si eficacitatea inteligentei mele".

Pentru a se regasi, isi canalizeaza atentia asupra razboiului, considerandu-l o experienta capitala/decisiva, care pune omul fata in fata cu adevaruri de dincolo de el: "n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva ca aceea pe care o voi face (n.n. de a pleca pe front), de la care sa lipsesc, mai exact, sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc". Efectele confruntarii cu moartea sunt de a-l rupe de criza geloziei* (care-l adusese in pragul de a-si ucide sotia si pe amantul ei) si de a vedea viata ca pe un dar ce nu merita irosit in chin si indoieli absurde. Actul scrisului devine, la randul sau, unul terapeutic.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.