Trasee spaniole

Trimis la data: 2003-04-07
Materia: Geografie
Nivel: Liceu
Pagini: 19
Nota: 9.03 / 10
Downloads: 1285
Autor: Claudia Enescu
Dimensiune: 975kb
Voturi: 315
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Catalonia este o mică regiune autonomă, de 6 milioane de locuitori, din nord-estul Spaniei, ce deţine o suprafaţă de circa 32.000 kmp. Capitala sa este Barcelona, unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume, iar istoria, limba şi cultura specifică îi oferă Cataloniei un caracter distinct faţã de restul Spaniei.
Capitolul I-Catalonia
Principala caracteristică a catalanilor este politeţea. De altfel, politeţea şi bunul simţ sunt strâns legate de evoluţia unei societăţi. Iar plăcerea cea mai mare a catalanilor este să stea la o masă de restaurant, să bea o bere sau o altă băutură şi să se uite la lumea care trece. În zilele frumoase, restaurantele îşi scot mesele afară, pe trotuar, cu scaunele orientate spre stradă, întotdeauna cochete şi curate.

Catalanii nu se consideră ca fiind spanioli, ci un popor aparte, care luptă să-şi recâştige independenţa pierdută cândva. Deşi în timpul regimului dictatorial a lui Franco limba catalană a fost interzisă, iar cultura şi tradiţiile oprimate, acestea au supravieţuit, atât in casele catalanilor, cât şi în unele centre de cultură, precum mănăstirile. Deschişi întotdeauna faţă de lumea exterioară, oamenilor din Catalonia la face plăcere să primească în casă străini, aşa că nu e de mirare că milioane de turişti le vizitează anual ţinutul.

1.Relief pe toate gusturile
Călătorind prin Catalonia vei descoperi o mare varietate de tipuri de vegetaţie şi peisaje. Puţine locuri în Spania îţi pot oferi atât de mare schimbarea cadrelor în doar câteva ore de călătorie, dinspre culmile muntoase, din nord, până la ţărmul mediteranean, din est.

Te poţi astfel îndrăgosti de peisajele alpine ale Pirineilor, puternic fragmentaţi de văi ce separă culmi acoperite de păşuni, de păduri sau doar de stânci şi lacuri glaciare cu ape de cleştar; dacă soseşti în anotimpul hibernal, vei avea avantajul practicării sporturilor de iarnă din numeroasele staţiuni montane.

Dacă preferi altitudini mai moderate, atunci poţi vizita Parcul Masivului Monserrat, cu ale sale formaţiuni geologice fascinante, de conglomerate ce ţâşnesc ca un mănunchi de coloane spre cer, sau poţi explora Parcul Zonei Vulcanice Garrotxa, unde se înşiră, unele după altele, conuri cu cratere vulcanice aproape perfecte. Ca alternativă, poţi vizita şi zona Montseny, declarată rezervaţie UNESCO a biosferei, datorită vegetaţiei sale bogate.

Iar dacă nu poţi rezista atracţiei mării, Catalonia îţi oferă pe o bună distanţă şi peisajele marine, de-a lungul coastei sale, numită Costa Brava (în traducere, „Coasta Stâncoasă”). În lungul ei vei întâlni un ţărm înalt, cu stânci ce stau să se prăbuşească în mare; adesea, ele se prelungesc până în apă, delimitând mici golfuri, cu apă atât de limpede încât poţi vedea până şi peştişorii ce se strecoară printre pietrele de pe fund. Şi tocmai în aceste stânci îşi înfig rădăcinile lor pinii maritimi, dând un farmec aparte locurilor. Aici parcă nu s-a schimbat nimic de la începuturile lumii; totul a rămas sălbatec şi natural.

2.Istoria din catedrale
Dacă vrei să descoperi istoria Cataloniei, e bine să nu te grăbeşti şi să-ţi rezervi destul timp. O vizită la Empuria, de pe Costa Brava, te va proiecta în urmă cu mii de ani, în atmosfera Greciei şi a Romei antice, loc unde coloniştii greci şi succesorii lor, romanii, au lăsat o bogată colecţie de sculpturi şi de ceramică.

La mică distanţă de aici, se află ruinele iberice de la Ullastret, cu ale sale turnuri şi ziduri antice. Iar dacă socoţi că perioada medievală este mai incitantă, Catalonia este exact locul unde poţi descoperi rămăşiţe ale acestei epoci istorice, pentru că personalitatea ei s-a cristalizat chiar atunci. Aşa că vei putea întâlni, aproape la tot pasul, ruine bine conservate, datând din secolele IX-XIV, al căror stil este pre-romanic, romanic sau gotic.

De altfel, fiecare localitate prezintă un centru vechi, localizat în jurul bisericii, care este de regulă şi ea foarte veche; clădirile de aici sunt construite din roci fasonate, străzile sunt înguste şi pavate cu piatră de râu, iar la fiecare sfert de oră se aude un dăngăt de clopot.

Dintre toate edificiile evului mediu, remarcabilă este Mănăstirea Sant-Pere de Rodes care domină, de la înălţime, coasta mediteraneană. Oraşele Barcelona, Girona, Vic, Tarragona, Tortosa şi Lleida prezintă fiecare catedrale magnifice. Cea de la Girona, de pildă, are cea mai mare navă din vestul Europei. Alte clădiri medievale sunt şi instituţii guvernamentale, iar rocile din care sunt clădite îţi pot spune povestea acelor zile apuse, când neguţătorii catalani controlau întregul bazin mediteranean.

3.Muzee
Catalonia prezintă surprinzător de muzee (peste 300), unele cu valoroase colecţii de interes mondial. Pe colina Monjuic, din Barcelona, se află Muzeul Naţional de Artă Catalană, parţial renovat, unde poţi admira cele mai cunoscute colecţii de pictură din lume. Muzeul Picasso, aflat într-un încântător castel gotic restaurat, conţine lucrări din perioada de tinereţe a pictorului, precum şi din alte perioade, donate chiar de către artist, profund ataşat de Catalonia.

Dar nici unul dintre aceste muzee nu se compară cu cel construit de Salvador Dali în oraşul său natal, Figueres, de o originalitate extravagantă, generată de viziunea suprarealistă a geniului artistului. În multe oraşe catalane vei putea descoperi mici muzee ce conţin colecţii dintre cele mai surprinzătoare: Muzeul Vinului (din Villafranca de Pendes), Muzeul Pielii (Igualda), Muzeul Hârtiei (Capelidaes), Muzeul Ulcioarelor de Ceramică (Argentona), Muzeul Dantelei (Arenys de Mar), etc.

3.Fieste şi carnavaluri
O dată pe an, fiecare oraş din Catalonia îşi sărbătoreşte ziua Marelui Festival. Străzile se umplu de lume, căci catalanii sunt prea veseli ca sa-i lase pe străini să stea deoparte. Mulţi dintre ei îşi păstrează pentru aceste zile costumele tradiţionale. În zona Tarragona poţi admira agilitatea şi robusteţea „castelanilor” care construiesc turnuri „umane” din trupuri, iar dacă te simţi destul de puternic pentru a fi „vânat” de dragoni, vulturi, uriaşi şi demoni, atunci te poţi duce la Berga, pentru fiesta Corpus Christi, din iunie; acest festival unic, care combină tradiţiile păgâne cu cele de origine creştină, se sărbătoreşte din generaţie în generaţie, din timpuri foarte vechi.

Spre deosebire de acesta, festivalul numit „Dansul Morţii”, cu rădăcini doar în practicile vechi creştine, comemorează teribilele plăgi ale Inchiziţiei din evul mediu şi se celebrează pe străzile din Verges, în Joia Mare. În ajunul sărbătorii Sfântului Ion (24 iunie) sunt aprinse focuri mari pe străzi şi în pieţe, iar solstiţiul de vară este celebrat până târziu în noapte, cu focuri de artificii şi coca (nişte dulciuri tradiţionale).

La marile festivaluri şi fieste, mai poţi vedea parade de „păpuşi” uriaşe, ce dansează jovial printre pitici. O altă cale de a-ţi exprima bucuria şi prietenia la serbările populare este sa dansezi sardana, dansul naţional catalan, care se execută în acompaniament de cobla (nişte instrumente care imită zgomotul făcut de vânt însoţit de cel produs de contrabas); dansatorii îşi ţin mâinile ridicate, unite într-un fel de horă, păşind destul de calm spre dreapta şi spre stânga.Catalonia, ca multe alte regiuni din Spania, celebrează şi carnavalurile, cu deosebire în Solsona, Sitges şi Vilanova, care sunt şi cele mai colorate şi mai vesele.

Capitolul II – Barcelona
Situată la extremitatea sud-vestică a continentului european, Peninsula Iberică este leagănul a două popoare: portughez şi spaniol. Delimitat spre trei dintre cele patru puncte cardinale- est, sud şi vest-, şi parţial în nord, de apele Mării Mediterane şi ale Oceanului Atlantic, teritoriul iberic apare şi mai izolat de restul continentului prin perdeaua impresionantă a Pirineilor. Această izolare, precum şi caracterul de diversitate extremă a reliefului şi a climei conferă Spaniei şi Portugaliei un statut aparte între ţările europene.
Ocupând mai mult de trei sferturi din peninsulă, regatul spaniol poate fi considerat izvorul civilizaţiei latino-americane, exceptând, fireşte, Brazilia.

Trecutul unei capitale
Cei dintâi colonizatori ai Iberiei, cunoscuţi în istorie, au fost fenicienii şi grecii. Aceştia au acostat pe plajele Cataloniei (sau Catalunyei) şi au stabilit relaţii comerciale cu băştinaşii, un popor de origine celtiberică. Consolidarea şi extinderea imperiului cartaginez peste Iberia a adus după sine şi înfiinţarea, în jurul anului 300 î. Hr., a unei aşezări-port cu numele de Barcino. După ce Roma i-a învins pe mândrii cartaginezi, în urma Războaielor Punice, primii latini au pătruns în Barcino, apoi şi în Catalonia.

A început astfel o lungă stăpânire ce s-a întins pe durata a şase secole. Limba, cultura şi legile introduse de noii stăpâni au p ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.