Tratatul de Alianta din 1833

Trimis la data: 2006-02-16
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 4
Nota: 8.20 / 10
Downloads: 80
Autor: Mircea
Dimensiune: 14kb
Voturi: 3
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Pentru a-şi asigura frontiera sudică, Austro-Ungaria în lupta sa cu Imperiul Rus, este nevoită să aspire la încheierea unui tratat cu România.
Înăinte de a încheia tratatul cu România din 1883 aceasta obţinuse două mari succese în ceeea ce priveşte asigurarea graniţilor, şi anume, în 1881încheie o alianţă austro-sârbă, şi în 1882 creează împreună cu Italia Tripla Alianţă, şi singurul semn de întrebare în acel moment rămânea România.
Din moment ce, după 1881, atitudinea României interesa cu atât mai mult cu cât era plasată între cele două semnatare ale tratatului din acel an, Austro-Ungaria şi Serbia, pe de o parte, şi Imperiul ţarist şi Bulgaria aflată sub influenţa rusă, pe de altă parte. În consecinţă, la 19 august 1883, Bismarck a pus destul de direct chestiunae unei apropieri a României faţă de Tripla Alianţă.

Întrucât se anunţase pentru vară o vizită a lui Carol I la Curţile austriacă şi germană, cancelarul şi-a pus problema dacă ea nu ar constitui un bun prilej în acest sens. Adresându-se prinţului von Reuss, ambasadorul german la Viena, el considera necesar să pună „chiar de pe acum” întrebarea confidenţială privind posibilitatea şi utilitatea atragerii estului Europei spre Tripla Alianţă. Pe primul plan era pusă o apropiere a României, cea a Serbiei( aliată totuşi cu Austro-Ungaria) şi Turciei fiind plasată pe planul al doilea.

Documentul arată limpede că iniţiativa unei apropieri a României de Tripla Alianţa aparţine cancelarului german. Ea a găsit un ecou favorabil la diplomaţia austro-ungară, care urma, de altfel, să fie principala beneficiară a unei asemenea apropieri. În discuţia pe care a avut-o cu prinţul von Reuss, ministrul de externe austro-maghiar, contele Kalonky, a arătat că, de comun acord cu suveranul său, el „a avut de mult în vedere o apropiere a României a cărei intrare în „Liga păcii” ar umple o fisură foarte importantă” şi ar consolida esenţial această alianţă.

Apropierea nu a fost însă posibilă, datorită nu numai atitudinii României în problema Dunării, ci şi a faptului că guvernul roman nu a făcut nici un pas care să arate dorinţa de a o realize. Aprecierea ultimă este revelatoare în legatură cu iniţiativa alianţei României cu Puterile Centrale.

O lumină şi mail impede o aruncă aici nota marginală a lui Bismarck în legătură cu aprecierea lui Kalnoky: „Aceasta nu are importanţă, problema este dacă avem sau nu nevoie de ei, cu sau fără un asemenea pas”. De altfel, şi ministrul austro-ungar se arăta preocupat, în discuţia amintită, de găsirea posibilităţilor concrete ale unei apropieri.

După părerea sa, deşi îi sunt favorabili, regale este prea slab, iar Dimitrie Sturza, ministrul de atunci al Afacerilor Externe, nu are influenţă. Prin urmare, el considera că apropierea va fi realizată, dacă va fi câştigat pentru această cauză Ion C. Brătianu, considerat singurul capabil să dea o garanţie pentru consolidarea unei asemenea apropieri.

Iniţiativa unei apropieri a României de Puterile Centrale a pornit deci de la Berlin, ea găsind un ecou favorabil la Viena înainte de a-l avea la Bucureşti. Ce-i drept, atitudinea lui Kalnoky pare surprinzătoare dacă avem în vedere încordarea ce survenise în raporturile româno-austro-ungare în vara anului 1883. Într-un cunoscut şi mult comentat discurs ţinut la un mare banchet dat cu ocazia dezvelirii statuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi, senatorul Petre Grădişteanu şi-a exprimat speranţa că regale „va recuceri acele pietre preţioase care lipsesc încă coroanei” domnitorului moldovean.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.