Tratatul de la Saint-Germain

Trimis la data: 2010-08-29 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 51
Autor: Marina Hurzea Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In mai 1919 delegatia de pace a Austriei Germane a plecat la St. Germain-en-Laye (langa Paris) unde a fost tinuta intr-un fel de internare. Ea nu a fost acceptata sa participle la tratative, ci putea prezenta doar propuneri in scris, fiind cu totul nesigur daca erau macar studiate. Pesimismul cu care cancelarul de stat Renner si seful delegatiei asteptase conferinta de pace s-a adeverit justificat din plin. Ceva sperante erau in legatura cu renumele international al unora dintre membrii delegatiei Austriei Germane, Franz Klein si Heinrich Lammasch fiind, in definitv, doi juristi recunoscuti pe plan international, si Rudolf Slatin-Pascha se bucura de o inalta apreciere in cercurile engleze in urma activitatii sale depuse in Sudan.

Un esec total a fost inregistrat in privinta chestiunii sudeto-germane. Cehii ocupasera deja regiunile germane din Tarile sudete, opunandu-se o rezistenta doar in cateva localitati; guvernul saxon sic el prusac refuzasera un ajutor military, desigur posibil, pentru Boemia germane si pentru regiunea nord-morava-silaneza. Boemia de sud a fost pierduta nu in ultimul rand datorita dezinteresului Austriei Superioare; in Moravia de sud s-a rezistat ceva mai multa vreme, dar si aici forurile competente au dus lipsa initiativelor necesare, iar dinspre Viena a venit un sprijin insufficient.

Cererile cehilor privind respectarea "granitelor istorice" de o vechime foarte variata au fost mai mult decat discutabile, intrucat se revendicausi teritoriile slovace situate inauntrul granitelor istorice ale Ungariei. De altfel si in apus s-au corectat frontierele, e drept toate in defavoarea Germaniei si Austriei.

Asadar, in timp ce se refuza dreptul de autodeterminare la mai bine de trei milioane de germane sudeti, locuitorii tarisoarei Hultschin din Silezia prusaca au fost alipiti Cehoslovaciei complet impotriva vointei acestor oameni si numai pe baza graiului lor slav; si Austria Inferioara a fost privata de teritorii frontaliere, parte din motive de legaturi in transporturi, cum a fost regiunea din jurul orasului Gmiind ( care in final a ramas Austriei) si cazul localitatii Feldsberg, parte din "motive nationale", a partii cehe si slovace a populatiei de la Rottenschachen si Themenau. Si in triunghiul March-Thaya s-au operat corecturi de granite.

Sute de mii de sud-moravi si sud-boemi de limba germane au fost predate Cehoslovaciei in pofida nationalitatii lor. Trasarea noilor frontier a fost asadar un produs al bunului plac al invingatorilor; numai revendicarile cehesti excessive au ramas neimplinite, cum a fost bunaoara coridorul prin Burgenland pentru a separa Austria de Ungaria, despre care se va vorbi, apoi cererea privind cedarea unei parti a regiunii Weinviertel.

Justificarea pretentiilor cehe era complt insuficienta (pe cand in privinta celorlalte revendicari, conferinta de pace le-a rezolvat de obicei favorabil cehilor). Frumoasei devize "Adevarul invinge!" din stema cehoslovaca, dar si legendei vest-europene in jurul lui Masaryc si Benes, asemenea masinatiuni nu li se potriveau de fel: pe de alta parte nu putem sa nu observam ca ele au fost rasplatite cu cea mai mare generozitate. In fond, decisive in toate acestea a fost faptul ca, in general, pretentiile cehoslovace nu se opuneau intereselor altor state invingatoare; de argumente austriece abia daca era cineva caruia sa-I pese de ele cat de cat.

Cu totul lipsita de success a fost delegatia austriaca si in privinta reglementarii trasarii frontierelor fata de Italia: Tirolul de Sud a fost pierdut. Politicienii tirolezi competent nu au operat prea fericit, subliniidu-se independenta Tirolului, ei sperau ca vor putea salva sudul periclitat al tarii, ceea ce a si fost interpretat intocmai in cercurile aliate, anume ca tirolezii erau in egala masura atat impotriva Austriei, cat si impotriva Italiei.

In tratatul de la Londra (1915) aliatii promisesera Tirolul de Sud regatului apenin, insa la trasarea grabitei cu Iugoslavia, Italia a trebuit sa accepte deosebiri considerabile fata de acordurile si promisiunile de la Londra; de asemenea, nici dorintele coloniale ale Italiei nu au fost implinite. In schimb, in privinta Tirolului de Sud lucrurile au evoluat altfel.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.