Tudor Arghezi - generalitati

Trimis la data: 2014-09-07
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 9.81 / 10
Downloads: 0
Autor: Cristian_S
Dimensiune: 18kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Poezia filozofic arghezian se adap din singuratatea, ca fiina gnditoare a omului pe pmnt. Sursa ei se afl n permanenta cutare a unui "Dumnezeu" care refuz a se arta i care determin o stare sufleteasc de permanent pendulare intre credin i tgad. Poetul accept i refuz succesiv existena dumnezeirii, trecand prin cele mai felurite i contradictorii stri de spirit .Eecul lui Arghezi de a ajunge la revelaia divin l-a condus pe acesta la o viziune panteistic asupra vieii atta vreme ct cerul ramane mut.(Psalmii)
O tem bine reprezentat n poezia filozofic este aceea a confruntrii omului cu moartea in care distingem trei atitudini:
a) spaima de nefiin, de neant (Duhovniceasc)
b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ai ascuns)
c) spaima de moarte care este atenuat de gndul c, att ct triete,omul se ilustreaz prin realizrile i mplinirile sale (De ce-a fi trist ?)

2.Poezia social in concepia lui Tudor Arghezi este una de angajare social,de participare activ la transformarea naturii i a omului nsui, a societii aa cum vedem in Rug de sear, Testament, Belug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cantare omului, 1907-Peizaje.
3.Poezia erotic arghezien se resimte de influena eminescian. Poezii de dragoste intalnim in volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Desprire, Creion (obrajii ti mi-s dragi), Creion (Trecind pe puntea-ngust)] i volumul Versuri de sear.

Dou atitudini se pot defini in trirea sentimentului de dragoste:
a) Una de reticen, de amanare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tai mi-s dragi)
b) mplinirea erotic care este urmarit i exprimat in ambianta universului casnic din care natura vegetal i animal, in toat bogia, varietatea i splendoarea ei, nu poate lipsi.
Femeia devine stapana acestui univers, ea fertilizeaz acest univers in care brbatul devine sub influena pozitiv a femeii un luptator i un demiurg (Mireasa, Csnicie, Mirele ).

4.Tudor Arghezi continu tradiia lui Emil Grleanu i a lui George Topirceanu in descrierea universului mrunt, al vieuitoarelor fr cuvant. Nicieri ca pn la el lumea vieuitoarelor fr cuvant, de la gzele minuscule, la felurimea psrilor (cocoi, rndunele, vrbii, lstuni, etc) i patrupedelor casnice (vaci,mgari, iezi, purcei, cei, pisici, etc) n-a cpatat un contur mai unitar i mai complex zeitatea uman, n cele mai felurite ipostaze, de la copil pna la matur. Poetul se coboar pna la dimensiunea ludic a vieii.Din toat aceast poezie (Cantec de adormit Miura, Versuri de sear, Buruieni, Marioare, Cartea cu jucrii, Copilreti, Prisaca ),
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.