Tudor Arghezi - universul operei

Trimis la data: 2014-09-20
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 9
Nota: 9.93 / 10
Downloads: 0
Autor: Nicoleta_I
Dimensiune: 26kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Debutul il are la 16 ani in revista "Liga ortodoxa". Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum "Cuvinte potrivite". In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: "Seringa". In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 "Icoane de lemn", in 1936 "Poarta neagra", in 1946 "Bilete de papagal" si in 1960 "Tablete de cronicari". A scris romane ca "Ochii maicii domnului" (1934), "Cimitirul buna vestire" (1936) si Lina (1942).
Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a razboit cu fantomele divinitatii mortii. Ispita cunoasterii o gasim in "Psalmi" di cadrul volumului "Cuvinte potrivite".

Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in "Psalmi" o obsesie tiranica si ea se prelungeste in "Stihuri de seara" si "Hore". Poetul este la inceput chinuit de indoieli, daca exista sau nu Dumnezeu, de aceea in Psalmul al VI.-lea spune: "Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti". Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu:Tema mortii opune poetul in poezia "De-a v-ati ascuns" din volumul "Cuvinte potrivite".

Poezia duce cu gandul la "Mai am un singur dor" si "Miorita". Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia "Poate ca este ceasul" sau "Ora zece". De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia "Duhovniceasca".

In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii, asa cum este in poezia "Duhovniceasca". Atat in poezia "De-a v-ati ascuns" cat si in "Duhovniceasca" poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. Spaima se transforma apoi in groaza, moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.