Tudor Vianu - critica stilistica

Trimis la data: 2011-07-12
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 11
Autor: Andreei ionut
Dimensiune: 19kb
Voturi: 6
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In declaratia lui I. Spitzer, critica generala a produs doua capodopere:una apartine stilisticii romanesti: Arta prozatorilor romani (1941) in care Tudor Vianu, pornind de la stilurile individuale, grupeaza prozatorii dupa tendinte stilistice: scriitori retorici, savanti, intelectualisti si esteti, fantezisti etc.Cealalta este Mimesis. Reprezentarea realitatii in literatura occidentala (1946) de Erich Auerbach, in care sunt decelate stilurile comune din literatura europeana.
Prin aria de preocupari (literatura, arta, estetica, filozofie, stilistica, sociologie, comparatism) si prin intermediul cultural pe care l-a traversat (1916-1964), Tudor Vianu a reprezentat in cultura romaneasca un spirit sintetic, de inalta clasa umanista, situat alaturi de Maiorescu, Lovinescu, Ibraileanu si Calinescu prin studiile dedicate literaturii universale, literaturii comparate si literaturii romane in sistemul estetic si artistic al marilor culturi europene.

Desi nu a scris, propriu-zis, o istorie a literaturii romane (cu exceptia celei din 1944, in colaborare cu Serban Cioculescu si Vladimir Streinu, in care se ocupa de Junimea), in activitatea sa de critic, istoric literar, eseist si filozof al culturii, Tudor Vianu a studiat insa de aproape toate marile epoci si personalitati ale literaturii noastre, in studii impunatoare atat prin dimensiuni, cat si prin substanta lor superioara.

Dupa volumul de debut Dualismul artei (1925), urmat in acelasi an de Fragmente moderne si, in 1926, de Marca timpului, culegere de articole din Miscarea literara, Tudor Vianu publica in 1930 Poezia lui Eminescu, care il consacra, alaturi de capodopera sa Estetica (vol.I-1934, vol.II-1936), drept esteticianul generatiei sale. Preluand tendinta catre disocierea esteticului prezentata la Maiorescu si Lovinescu, depasind schematismul teoriei capodoperei lui Mihail Dragomirescu, Tudor Vianu introduce o optica axiologica punand in centrul sistemului sau categoria de opera.

Aceasta viziune teoretica integratoare este sustinuta de solide studii in domeniul mai general al filozofiei culturii si valorilor, fara sa ajunga la incercarea de a subordona fenomenul artistic concret unor norme sau canoane. Pentru Tudor Vianu, obiectul esteticii este constituit de frumosul artistic, inteles ca valoare estetica. Opera literara este produsul unui proces viu, activ, caruia scriitorul ca factor esential ii imprima dinamismul propriei sale personalitati creatoare, aflate intr-un permanent proces de transformare si sublimare a realitatii.

Tudor Vianu dezvaluie un mod activ de a intelege procesul creatiei operei de arta si totodata pe cel al receptarii acesteia, emotia estetica generata de apropierea de frumosul artistic fiind un complex de stari afective si intelectuale specifice: "emotia estetica se prezinta in stranse relatii cu alte elemente comune si (...) arta se prinde prin numeroase fire de tesatura vietii obisnite".

Rolul activ si dinamic pe care Tudor Vianu il confera artei provine din mai multe laturi ale acesteia, intelese ca aspecte specifice ale operei:cadrul social-istoric in care traieste si creeaza artistul; materia asupra careia aceasta isi exercita activitatea transformatoare;efectul multiplu al receptarii estetice.

Aceste precizari dovedesc o intelegere moderna a complexului proces de fiintare a operei de arta. Atitudinea estetica este, in viziunea lui Tudor Vianu, o optica deschisa tuturor valorilor, o privire axiologica larga si libera. Comparabila cu lucrari similare elaborate de catre B. Croce, N. .Hartman, G. Lucas, Estetica lui Tudor Vianu demonstreaza valoarea universala a operei sale in efortul de a evidentia realizari specifice creativitatii romanesti. In acest sens, Tudor Vianu s-a sprijinit, in egala masura, atat pe cercetarile concrete de istorie literara romaneasca si universala, cat si pe lucrarile de stilistica si de critica literara sau de arta.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.