Turismul in Carpatii Meridionali

Dezvoltarea retelei de statiuni climatice si balneo-climatice din Carpatii Meridionali, extinderea traseelor turistice cu cabane permanente sau temporare, amenajarea unor complexe sportive pentru practicarea sporturilor de iarna s-au bazat pe inventarierea resurselor climatice si bioclimatice a acestei regiuni. La aceasta se adauga cunoastrea de ape minerale, a peisajului, forma reliefului, vegetatia, a factorilor economici (cai de acces, distante de orase etc.). Importante sunt si cunoasterea ionizarii aerului si, in special, a ionizarii negative, a aerosolilor, a puritatii aerului.

O parte dintre acesti factori naturali au fost studiati in lucrari, incepand cu cea aparuta in 1906 sub semnatura doctorului Alexandru Saabner Tuduri, intitulata "Apele minerale si statiunile climatice din Romania". In continuare au aparut o serie de lucrari referitoare la problemele legate de rezervele de ape minerale. Problema influentei elementelor meteorologice si climatice asupra organismului uman, precum si asupra activitatii turistice in ansamblu a constituit un subiect de cercetare in care s-au implicat atat medicii balneoclimatologi, cat si geografii.

Nicolae Topor, cu lucrarea sa "Meteorologie turistica" inaugureaza seria acestor lucrari. Au urmat o serie de autori consacrati in acest domeniu, printre care amintim pe Ion Stancescu cu lucrarea "Meteorologie si drumetie".Mai putina atentie a fost acordata analizei resurselor bioclimatice a unor regiuni concrete, precum si a statiunilor climaterice. Date sumare despre aceasta problema se gasesc in majoritatea lucrarilor de clima. Printre cei care au incercat sa dezvolte aceasta problema, de o importanta practica deosebita, enumeram:

Ion Farcas si colaboratorii sai cu articolul "Harta climato-turistica a R. P. Romana" aparut in revista Studia Universitas, la care se adauga articolul "Indicele climato-turistic". O contributie deosebit de importanta in abordarea problemelor legate de bioclima o are Elena Teodoreanu cu lucrarea "Bioclima statiunilor balneoclimaterice din Romania", care a constituit un suport teoretico-metodologic important pentru elaborarea lucrarii de fata. La aceste lucrari se adauga si cele publicate de Stoicescu Constantin, cum este lucrarea "Factorii naturali de cura din principalele statiuni balneoclimaterice din Romania", in care se abordeaza si factorul bioclima.

Mult mai abordate au fost, in schimb, problemele legate de clima Carpatilor Meridionali despre care s-au scris o serie de lucrari si articole dintre care amintim: "Clima Bucegilor" de Mihai St. Stoenescu, "Clima culoarului Rucar-Bran" de Elena Teodoreanu, articolele "Variatia altitudinala a principalilor parametri climatici din zona Balea-Capra din Masivul Faragas" de Dumitru Tastea, "Particularitatile microclimatice ale statiunilor din Parcul National Retezat" de Ioan Farcas, "Cateva caracteristici climatice ale zonei Muntele Mic-Tarcu" de Raluca si Alexandru Sabau, care au constituit un valoros material pentru elaborarea lucrarii de fata.