Tutela administrativa

Referat despre Tutela administrativa
Regimul de tutela administrative este si mai apropiat de cel de descentralizare. In acest regim, titularii autoritatii locale nu sunt numiti de centru, ci desemnati de insasi autoritatea locala. Ei au competenta sa resolve problemele locale, emitand ei insasi acte administrative, insa numai dup ace aceste acte au fost aprobate de autoritatea centrala prevazuta de lege.

Tutela administrative consta in dreptul autoritatilor tutelare de a aproba, anula sau suspenda anumite acte ale autoritatilor descentralizate, pentru motive de legalitate. Cand numarul actelor administrative supuse regimului de tutela se mentine in limite minime, rezumandu-se doar la cele care sunt legate de un interes general, lasandu-se autoritatilor locale rezolvarea problemelor economice si sociale care le privesc, regimul de tutela se apropie mult de cel al descentralizarii.

Controlul de tutela este necesar din mai multe puncte de vedere: in primul rand, pentru ca autoritatile descentralizate gireaza servicii publice, care trebuie sa functioneze in mod regulat si continuu, iar statul este direct interesat pentru buna funcionare a acestor servicii publice; in al doilea rand, in cazul descentralizarii, autoritatile centrale sunt obligate sa vegheze ca nu cumva interesele locale sau regionale sa fie satisfacute in detrimental intereselor generale; in al treilea rand, puterea centrala trebuie sa vegheze ca autoritatile locale sa satisfaca in conditiile cele mai bune nevoile locale; in al patrulea rand, autoritatea centrala trebuie sa vegheze la mentinerea unitatii statului.

Art.115 (1), (2) Constitutia Romaniei
“Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrati-teritoriale”.

Tutela administrative este mai apropiata de regimul administrative de descentralizare, intru-cat titularii autoritatii locale nu mai sunt numiti de autoritatea centrala ci desemnati de insasi autoritatea locala, iar actele lor trebuie sa fie aprobate in prealabil de autoritatea centrala abilitata de lege.

In Romania nici Constitutia si nici Legea organica a administratiei publice locale nu consacra un asemenea regim administrative, care este o exceptie de la principiile autonomiei si descentralizarii, prevazute de dispozitiile art.119 din Constitutie.

Daca legiuitorul constituent ar fi avut intentia sa instituie un regim de tutela pentru autoritatile administratiei locale ar fi trebuit sa prevada ca autoritatile centrale abilitate sa exercite tutela, ar fi trebuit sa specifice cazurile pentru care se exercita tutela si actele adoptate sau emise de autoritatile locale descentralizate asupra carora se exercita tutela.

Tutela administrative inseamna un control (intre anumite limite) din partea autoritatilor centrale asupra celor locale, descentralizate, control care sa inlature sau sa limiteze tendintele centrifuge ale autoritatilor locale, aflate in disonanta cu politica statului, sa asigure totodata rezolvarea nu numai a intereselor locale ci si a celor generale.

Statul nu are numai dreptul ci si obligatia de a exercita controlul asupra autoritatilor administratiei publice, atat asupra celor deconcentrate cat si asupra celor descentralizate. Controlul asupra autoritatilor descentralizate este un control special numit “control de tutela”, dar pe care legislatia actuala nu-l mai reglementeaza in mod expres. Dar aceasta nu inseamna ca el nu exista sau nu se realizeaza. Ratiunea pentru care actuala Constitutie nu mai consacra in mod expres controlul de tutela este fundamentata pe considerente de ordin politic.

Chiar daca legislatia actuala a Romaniei nu mai prevede, in mod expres, institutia tutelei administrative aceasta exista si functioneaza, avand unele trasaturi specifice care se abat de la modelul classic al acestei institutii.

Pentru ca tutela administrative sa exista, legislatia actuala ar trebui sa cuprinda trei elemente:o autoritate centrala sau una locala abilitata de aceasta, in baza legii, sa exercite tutela; precizarea cazurilor pentru care se exercita controlul; precizarea actelor asupra carora se exercita controlul.

In ceea ce priveste un element specific descentralizarii administrative si anume imposibilitatea autoritatii centrale de a anula actele autoritatilor locale descentralizate si acesta este prevazut in actuala legislatie a Romaniei. Nici o autoritate a administratiei publice centrale – Guvern, ministere- nu are competenta sa emita, sa modifice sau sa suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul judetean sau de primar.In acest sens, Constitutia prevede ca “Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrative, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul illegal”-art.122(4). Dar natura controlului efectuat de prefect nu estte un control ierarhic, deoarece intre prefect, pe de o parte si consiliile locale si judetene si primary, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Tutela administrative prevede faptul ca actele prevazute de lege, autoritatea locala care urmeaza sa le adopte sau sa le emita trebuie sa aiba “acordul probabil” al organului de tutela prevazut de lege. Din dispozitiile art.101 aliniat 2 din legea nr.69/1991 rezulta ca autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa comunice prefectului actele adoptate, in termen de 10 zile de la adoptare, iar prefectul are obligatia sa se pronunte asupra legalitatii acestora in termen de 15 zile de la data comunicarii. Aceste acte nu intra in vigoare pana cand prefectul nu se pronunta cu privire la legalitatea lor, deci pozitia prefectului apare ca un “accord probabil”.

Cat priveste celelalte doua elemente de continut ale tutelei administrative clasice- precizarea cazurilor in care se exercita controlul, precum si a actelor supuse controlului si acestea se gasesc in actuala legislatie din Romania.

Atat dispozitiile constitutionale cat si cele ale Legii administratiei publice locale precizeaza ca prefectul controleaza numai legalitatea, iar controlul priveste numai actele administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene.

Legea ii recunoaste prefectului si dreptul de a putea lua sau de a propune Guvernului al carui reprezentant este, masuri corespunzatoare pentru indeplinirea obligatiilor ce ii revin.

Prefectul poate propune Guvernului dizolvarea consiliului local si judetean, demiterea unui consilier local sau judetean ori a unui primar si poate suspenda din functie consilierul a carui demitere a propus-o, sau primarul aflat in cursul unei anchete judiciare.

Tutela administrative nu este o institutie perimata, mai ales in statele unitare, democratice, bazate pe principioul separatiei puterilor in stat. Ea se racordeaza intocmai la principiile autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice, consecrate si de actuala Constitutie a Romaniei asigurand buna functionare a administratiei publice, in ansamblul sau.

In ce priveste tutela administrative care exista si functioneaza si in sistemul administrative din Romania, sunt de retinut, in legatura cu gradul de descentralizare administrative, urmatoarele aspecte: intrucat controlul de tutela exercitat de prefect priveste numai legalitatea actelor administrative rezulta ca este vorba de o descentralizare mare.

Tot cu acelasi grad poate fi cotata descentralizarea in Romania si ca urmare a faptului ca organul de tutela(prefectul) nu poate anula actele ilegale ale autoritatilor autonome descentralizate, aceasta facandu-se numai de instanta de contencios administrative.

Descentralizarea poate fi apreciata ca fiind mai ingradita daca tinem cont ca de la controlul exercitat de prefect sunt exceptate numai actele de gestiune curenta.
La aceeasi concluzie duce si dreptul recunoscut prefectului de a propune Guvernului dizolvarea unui consiliu local sau judetean, demiterea sau suspendarea din funcit a unui consilier sau primar, chiar daca hotararea in cauza este luata de Guvern.

Capitolul 2 Prefectul
În Roma Antica, notiunea de prefect sau prefectura, semnifica fie unitati administrative, fie functii oficiale (civile,militare,economice…etc.)

Prefectul este, asa cum sustinea Prof. M. Waline, o creatie napoleoniana; ea a fost creata in anul al-VIII-lea de la Marea Revolutie Franceza; pâna la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului în care functiona.

Dupa 1958, prefectul este:
- reprezentantul statului, al intereselor nationale;
-reprezentantul Guvernului;
- organ de administratie generala;
- organ de coordonare a serviciilor statului din departament.