Umorul si oralitatea lui Creanga

Trimis la data: 2002-11-22
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 14
Nota: 7.22 / 10
Downloads: 20
Autor: Petru Vasilache
Dimensiune: 10kb
Voturi: 796
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
" Un muntean de baştină, născut asemenea în ţinutul Neamţului este Ion Creangă.Citit-au vreodată colectorii pe "Dănilă Prepeleac", pe "Soacra cu trei nurori" şi altele, ca să vadă care ar trebui sa fie izvoarele din care să se inspire şi cum vorbesc şi se mişcă ţinutaşii din Neamţ ?" spunea Mihai Eminescu despre Ion Creangă.
Cel mai mare scriitor ţăran al nostru, cel mai mândru de obârşia sa populară , s-a născut în 1839, într-un sat răzăşesc, "întemeiat în toata puterea cuvântului, plin de priveliştea lumii,nu mocnit ca alte sate", în Humuleşti. Literatura română avea să primească în universul său, la loc de cinste, satul şi oamenii copilăriei şi adolescenţei lui Creangă, despre care acesta a vorbit cu o dragoste şi o admiraţie neistovita în toata opera lui.

Producţia literară a lui Creangă însumează poveşti, povestiri, anecdote si marea operă memorialistică "Amintiri din copilărie". Toate pornesc dintr-o concepţie unitară de viaţă, dintr-o tablă de valori etice comună şi au fost cristalizate în forme purtând pecetea neîndoielnică a geniului, cu mijloace străvechi ale literaturii populare de tip satiric.

S-a vorbit mereu despre asemănarea dintre Creangă şi alţi creatori de timbru analog din literatura universală, ca Rabelais sau Gogol. S-au stabilit izvoarele si prototipurile basmelor si povestirilor lui Creangă. S-a arătat virtuozitatea lui stilistica,atât de greu de definit, din pricina amestecului de specific naţional, de izvoare populare şi de originalitate personală creatoare.

Opera lui va sta ca un model de dificultate în interpretarea şi analiza, fiind un amestec intim de experienţă si filozofie populară milenară, si de reflectare fidelă a unui moment istoric dat, întruchipat în caractere omeneşti, în obiceiuri, în instituţii. Lucrul acesta este cu atât mai izbitor în basme si povestiri, unde de obicei reflectarea realistă nu este chiar atât de bogată. De aceea Ibrăileanu spunea că Ion Creangă şi-a zugrăvit vremea lui în poveşti pe care le consideră "adevărate nuvele din viaţa de la ţară" şi în care"miraculosul e secundar şi, de multe ori, e un ingredient pentru puterea realistă a picturii oamenilor şi vieţii lor sufleteşti."

Lumea operei lui Creangă este un univers activ, în care munca este cea mai dintâi valoare; oamenii se integrează în el contribuind la producerea bunurilor materiale sau spirituale trebuincioase grupului social respectiv.

Pentru Creangă, Humuleştii lui au fost un adevărat centru al lumii, prin care treceau toate căile experienţei şi ale înţelepciunii. El si-a iubit aşa de mult satul, încât în toate etapele vieţii a dorit întoarcerea către locul natal, sau, măcar, a încercat reconstituirea lui de departe, atunci când se afla, mai târziu, în destul de vitrege împrejurări de viaţa.

Numai în satul lui frumos, plin de "flăcăi voinici şi fete mândre" si harnic de "vuia de vătale în toate părţile", s-a simţit fericit Creangă. De aceea nu se lăsa dus de acolo cum nu se lăsa pruncul de la sânul mamei, ursul din bârlog sau ţăranul de la munte din înălţimile lui. Desigur, viaţa tot mai grea a scriitorului în anii maturităţii a contribuit la realizarea acestei imagini atât de luminoase a satului, dar si unele realităţi sociale.

Humuleştii sufereau de pe urma unei administraţii apăsătoare, locuitorii lui erau greu încercaţi de biruri si havalele, de serviciul militar pentru care oamenii se recrutau cu metode sălbatice, aspecte reflectate critic în opera lui Creangă. Dar satul acesta a fost un sat răzăşesc, deci o comunitate mai mult sau mai puţin liberă, care n-a cunoscut oprimarea directă de către boier, decât în unele conflicte de vecinitate, etc.

"Amintiri din copilărie" oscilează între registrul grav al evocării colorate cu nuanţe nostalgice si registrul acut al evocării comice, satirice. Fără îndoială, accentele celei mai mari originalităţi sunt atinse de Creangă pe aceasta din urmă, unde spiritul lui hâtru, prin excelenţă se mişcă în toată libertatea, îngăduindu-şi sa şi zăbovească asupra viciilor omeneşti şi să le arate oamenilor, râzând cu hohote.

Şi aici idealul moral al scriitorului este întrupat în personaje pline de virtuţi, ca mama sa Smaranda, ca bunicul său David Creangă, ca preotul Ioan Humulescu sau dascălul satului bădiţa Vasile. Dar marile, minunatele realizări literare ramân totuşi în "Amintiri din copilărie" : "gliganii", "coblizanii", "hojmalăii", tăiaţi pe linii de uriaşi, cu mijloacele exagerării conştiente, atât de caracteristică stilului satiric, mânuit de Creangă cu o deosebită iscusinţă.

Limba fixată de Crengă în opera sa este cea vorbită cu atâta culoare de ţăranii din nordul Moldovei, iar procedeele lui stilistice sunt, în cea mai mare parte acelea ale literaraturii noastre populare. Dar el a pus pecetea geniului asupra acestui stil, aşa încât un timbru deosebit, profund original, răsuna în toata opera.

Spuneam că o mare bucurie a vieţii însufleteşte universul literar al lui Creangă, rasfrângând legătura puternică a scriitorului cu lumea înconjurătoare, cu obiectele ei, cu oamenii ei. El priveşte lucrurile, acţiunile şi gesturile oamenilor, ascultă vorbirea acestora şi le dă contur puternic, integrându-le în poveşti si amintiri.

Personajele sunt surprinse în mişcările cele mai caracteristice ale ocupaţiilor lor si aceasta contribuie la sporirea realismului înfaţisării vieţii omeneşti. Condeiul scriitorului a prins în trăsături repezi mişcarea neîntreruptă a vieţii, înregistrată de ochiul său pătrunzător. De aceea descrierile care presupun o aplecare mai îndelungată asupra aspectelor vieţii,dând un caracter oarecum static operei de artă, sunt foarte rare la Creangă. Una dintre ele ar fi aceea a crâşmei din Fălticeni, unde atenţia nu cade, însă, asupra spaţiului, asupra dispoziţiiei lucrurilor în perspectivă, ci asupra obiectelor si a utilitatii acestora.

Descrierea devine astfel o enumerere, ca şi în cazul prezentării interiorului lui Pavel Ciubotariul, a acareturilor lui Stan Păţitul, a prăvăliei jupânului din Moş Nichifor Coţcariul si altele. Cu aceeasi concepţie practică despre viaţă scriitorul priveşte şi obiectele meseriilor sau ale gospodăriei şi le preţuieşte pentru folosul pe care îl aduc oamenilor aceste produse ale muncii lor.

Marea originalitate a lui Creangă constă însă în construirea personajelor comice, groteşti, obiectul satirei sale. Aici autorul dă frâu liber exagerării conştiente, caracteristica stilului satiric, îngroşării caricatuale a trasăturilor fizice sau morale, dând naştere neuitaţilor săi "gligani" sau "coblizani".

Nică din "Amintiri din copilărie"este unul dintre personajele cele mai originale create de Creangă după modelul popular al unui Păcală sau Nastratin, este un erou despre care scriitorul vorbeşte în paradoxe, pentru a desemna particularitaţile sale de om "anapoda". Şi când el spune, la sfârşitul părţii a-II-a din amintiri, ca şi cum ar vorbi despre sine: "Şi să nu credeţi că nu mi-am ţinut cuvântul de joi până mai de-apoi, pentru că
aşa am fost eu, răbdător şi statornic la vorba în felul meu.

Şi nu că mă laud, căci lauda-i faţa; prin somn, nu ceream de mâncare; dacă mă sculam nu mai aşteptam eu să-mi deie alţii şi când era de făcut ceva treaba, o cam răream de pe acasă. Ş-apoi mai aveam si alte lucruri: când mă lua cineva cu răul, puţina treabă făcea cu mine; când mă lua cu binişorul, nici atâta; iar când mă lăsa de capul meu, făceam câte o drăguţa de trebuşoară ca aceea,de nici Sfânta Nastasia izbăvitoare de otravă nu era în stare a o desface cu tot meşteşugul ei.

Povestea ceea: un nebun arunc-o piatră-n baltă si zece cuminţi n-o pot scoate"- înţelegem inteligenţa lui de a zugrăvi un astfel de personaj, autor, mai întotdeauna, al câte unei "Drăguţe de trebuşoare" pe care nimeni n-o mai putea descurca.

Creanga a învatat meşteşugul naraţiunii, cu tot "tacâmul" ei, de la povestitorul popular pe care l-a ascultat nopţi întregi în vremea copilăriei si adolescenţei şi a reprodus procedeele generale ale limbii vorbite, ceea ce dă un aer accentuat de oralitate ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.