Universul operei - Tudor Arghezi

Trimis la data: 2013-09-13
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 27kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Debutul il are la 16 ani in revista "Liga ortodoxa". Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum " Cuvinte potrivite". In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: "Seringa". In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 "Icoane de lemn", in 1936 "Poarta neagra", in 1946 "Bilete de papagal" si in 1960 "Tablete de cronicari". A scris romane ca "Ochii maicii domnului" (1934), "Cimitirul buna vestire" (1936) si Lina (1942).
Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat:
1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul:
"Obrajii tai mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
In care se oglindesc
Azurul si copacul".

Arghezi cultiva o elegie erotica
3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi
Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii.

Poetul s-a razboit cu fantomele divinitatii mortii. Ispita cunoasterii o gasim in "Psalmi" di cadrul volumului "Cuvinte potrivite". Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in "Psalmi" o obsesie tiranica si ea se prelungeste in "Stihuri de seara" si "Hore". Poetul este la inceput chinuit de indoieli, daca exista sau nu Dumnezeu, de aceea in Psalmul al VI.-lea spune: "Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti".

Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu:
"Siguri, acum in marea ta poveste
Raman cu tine sa ma mai masor
Fara sa vreau sa ies biruitor
Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?"

Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama:
"Pentru credinta sau pentru tagada,
Te caut darz si fara de folos".

Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica:
"Te dramuiesc in zgomot si-n tacere
Si te pandesc in timp ca pe vanat
Sa vad: esti soimul meu cel cautat
Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere"
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.