Urmuz - Spre infinitul mic

Trimis la data: 2010-03-06
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 83
Nota: 8.09 / 10
Downloads: 0
Autor: Marin Georgiana
Dimensiune: 159kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
O viata banala si halucinanta. Fervent apologet al lui Urmuz, Geo Bogza exclama odata, intr unul din acele texte exultante pe care i le a inchinat: "s ar putea scrie ... viata halucinanta a lui Urmuz" (Unu, nr. 31, noiembrie 1930). Da, s ar putea scrie o asemenea viata, in stilul delirant al Avangardei care vedea in autorul "paginilor bizare" un profet, un inainte mergator, o divinitate tutelara. Dar autorul lui Algazy et Grummer, acest personaj misterios, ne apare intr o lumina cu atat mai fantastica cu cat mai terna, mai banala se dovedeste a fi fost viata lui Demetru Demetrescu Buzau, ajutor greAZfier la Inalta Curte de Casatie, alias Urmuz. Caci, intr adevar, nimic nu pare sa fi fost exceptional in viata acestui om decat omul insusi. Ce stim despre el?
Acelasi Geo Bogza, impreuna cu Sasa Pana si Ilarie Voronca au mers, "intr o seara de ploaie", la sapte ani dupa moartea lui Urmuz, cand nimeni nu se mai interesa de el "din admiratorii lui", la mama acestuia, Eliza dr. Ionescu Buzau. Batrana doamna le a aratat fotoAZgrafii, le a istorisit unele intamplari din viata fiului ei. Geo Bogza a publicat cateva date biografice intr un articol intitulat Urmuz inainAZtemergatorul (Unu, art. cit.). Apoi, din nou s a asternut tacerea lipsita de interes, daca nu asupra scrierilor lui Urmuz, asupra meAZmoriei celui care, oricum, avusese meritul de a le scrie.

Mult mai tarziu, Eliza Vorvoreanu, sora poetului, a scris cateva pagini de insemnari despre viata fratelui ei. Aceste "spicuiri" din biografia lui Urmuz, la care se adauga unele date pe care ni le a comunicat sora scriitorului, ca si opt scrisori inedite pe care a avut bunavointa sa ni le puna la dispozitie, alcatuiesc principala sursa de informatii privind viata celui care a scris Fuchsiada. Viata interioara, misterioasa in sensul cel mai deplin al cuvantului, tainica existenta a unui creator de destine bizare este acuplata cu viata banala a unui mic burghez oarecare.

De aceea, viata halucinanta a lui Urmuz este una cu viata banala a lui Demetrescu Buzau. De aceea, Geo Bogza, care propunea o biografie halucinanta a lui Urmuz, stia tot atat de bine ca "o biografie stricta e oarecum necesara si interesanta" (Unu, art. cit.). Nume si portret. Numele inregistrat in scripte al lui Urmuz, primul nascut (la 17 martie 1883, la Curtea de Arges) al doctorului Dimitrie Ionescu Buzau este Dimitrie Dim. Ionescu Buzau. O fan-tezie a tatalui va determina schimbarea numelui sau. Intr adevar, dupa Eliza Vorvoreanu, sora lui Urmuz, tatal lor, din simpatie pentru felul de a se numi al taranilor si al rusilor, a dat ca nume de familie fiului sau, propriul sau prenume.

Astfel micul Dimitrie devine Dim. Dumitrescu Buzau, fiind inscris la scoala primara, de tatal sau, sub acest nume. Aceasta nu era o schimbare neobisnuita, intr o epoca in care, mai ales la tara, se treceau foarte frecvent in matricole, drept nume al copiilor, prenumele tatalui cu un ... escu final. Dar totusi e o ciudatenie care ar putea sa indice fie o preocupare in privinta numelor a tatalui, preocupare pe care fiul o va "mosteni" intr un fel sau altul, fie o predestinare misterioasa, un semn al destinului care ar indica in faptura celui cu nume schimbat viitoarea sa obsesie, manifesta, in privinta adecvarii numelui la persoana denumita. Dar, fireste, toate acestea nu sunt decat supozitii.

Fapt cert: Urmuz va purta toata viata acest nume dobandit, pana cand se va ascunde si mai bine sub masca de clovn a unui pseudonim.
Cei din familie ii spuneau Mitica. Lui, insa, ii placea sa fie numit Demetru. E adevarat ca nu indraznea sa si impuna celor din jur aceasta preferinta nu lipsita de un anumit snobism. Chiar scrisorile pe care le trimitea mamei sau surorilor sale sunt semnate Mitica. Are oarecare insemnatate aceasta inclinatie a lui Demetrescu Buzau spre anumite nume. El refuza pe "Mitica" (fara sa l refuze in realiAZtate, caci timiditatea era mai mare decat vanitatea) pentru ca nu i se parea potrivit.

Numele - aceasta e una din ideile sale cele mai ferme - trebuie sa se potriveasca fapturii numite. Eliza Vorvoreanu noteaza aplecarea manifestata din copilarie, a fratelui ei, pentru anumite nume: "Ii placea si l facea sa rada orice cuvant ce avea o sonoritate particulara: numele de persoane ce ii evocau anumite firi, anumite caractere..." Vom vedea ca, intr o nota la Algazy et Grummer, Urmuz va expune o teorie sui generis, in aceasta privinta.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.