Utilaje pentru incalzire

Trimis la data: 2007-07-09
Materia: Fizica
Nivel: Facultate
Pagini: 28
Nota: 7.71 / 10
Downloads: 1379
Autor: Sergiu Davidescu
Dimensiune: 1590kb
Voturi: 203
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Partea principală a unui cuptor ce respectă toate normele de poluare este arzătorul modulant cu aer insuflat, cu amestec de gaze-aer la nivelul capului de ardere. Arzătoarele din această categorie sunt complet automatizate şi echipate cu dispozitive de control, pentru o securitate maximă. Pot echipa orice fel de focar, în depresiune sau cu presiune, în domeniul de lucru prevăzut.
Arzătoarele trebuie completate cu rampă de alimentare cu gaze care se adaptează cel mai bine la instalaţia căreia îi este destinat arzătorul. Alegerea rampei de gaze se va face cu consultarea diagramelor de cădere de presiune după presiunea gazelor în sistem, debitul de gaze necesar instalaţiei pe care se montează şi contrapresiunea din camera de ardere. Toate componentele arzătorului sunt uşor de inspectat şi nu necesita debranşarea arzătorului de la reţeaua de gaze. Arzătoarele sunt echipate cu o carcasă care le face deosebit de compacte, le protejează si le conferă o insonorizare deosebită.

Indică puterea în kW în funcţie de contrapresiunea , în mbar, din camera de ardere.

Curbe de presiune/debit de gaze

Indică presiunea de gaze în mbar (în punctele Pi şi Pt ale rampei de gaze) necesară pentru obţinerea unui debit dat în m3/h. Presiunile sunt măsurate cu arzătorul în funcţiune şi o presiune în camera de ardere de 0 mbar. Când camera este sub presiune, presiunea de gaze necesară se obţine adăugând valoarea presiunii camerei la cea data de diagramă. Combustibilul gazos este de obicei transportat din punctul de depozitare-exploatare către utilizator printr-o linie de conducte, ce pot fi mai mult sau mai puţin ramificată numită reţea de alimentare cu gaz. În interiorul conductelor, gazul are o presiune variabilă cu câteva zeci de bari pentru conductele de alimentare principale, şi cu câteva zeci de mbar pentru conductele de alimentare finală a gazului către utilizator. Principala problemă a reţelelor de distribuţie a combustibililor gazoşi este variaţia presiunii de alimentare. Orice instabilitate de presiune în cadrul reţelelor de distribuţie face ca arzătorul să funcţioneze incorect. Pentru a evita astfel de probleme, presiunea de alimentare a combustibilului gazos către capul de combustie va fi:

• mai mare decât o valoare minimă care poate depăşi pierderea de presiune datorată capului de combustie şi contrapresiunea din camera de combustie a generatorului de căldură
• mai mică decât valoarea presiunii maxime permise declarate de fabricant
• stabilă şi repetitivă cu privire la reglări

Pentru a garanta aceste condiţii, alimentarea cu combustibil gazos către arzător se face printr-o serie de echipamente de siguranţă şi control care în ansamblu se numesc „rampă de gaz”. Modulul de conectare cuprinde un robinet manual şi un racord antivibraţie astfel încât orice vibraţie produsă de arzător să nu poată fi transmisă întregii reţele de alimentare cu combustibil gazos. Filtrul este utilizat pentru a asigura filtrarea oricăror particule ce pot fi prezente în gaz şi pot dăuna etanşeităţii valvei de siguranţă şi celei de închidere.

Scopul reductorului de presiune este acela de a reduce presiunea gazului din reţea şi de a menţine constantă presiunea de alimentare, independent de presiunea de intrare şi de debit. Reducerea presiunii şi stabilizarea se face utilizând un sistem tip membrană acţionat de un resort care controlează deschiderea închizătorului utilizând pârghiile. Reductorul de presiune şi dispozitivele de siguranţă sunt necesare dacă presiunea gazului din reţea este mai mare decât valoarea maximă stabilită de fabricant pentru dispozitivele din amonte.

1. Robinet de intercepţie cu garanţie de etanşare la 1 bar şi pierdere de presiune 0,5 bar
2. Racord antivibraţie
3. Priză presiune gaze pentru măsurarea presiunii
4. Filtru de gaze
5. Regulator de presiune gaze
6. Dispozitiv control presiune minimă a gazelor (presostat)
7. Electrovalvă de siguranţă clasa A. Timp de închidere Tc 1”
8. Electrovalvă de reglaj cu deschidere lentă sau în mai multe trepte, clasa A, cu dispozitiv de reglaj al debitului de gaze incorporat. Timp de închidere Tc 1”
9. Dispozitiv de reglare a debitului de gaze, în mod normal încorporat în electrovalvă 7 sau 8
10. Cap de ardere
11. Dispozitiv control presiune minimă aer
12. Dispozitiv control presiune maximă de gaze (peste 350 kW)
13. Dispozitiv control etanşeitate

Legendă
Pi Presiune de intrare (cap de ardere + rampă)
Pt Presiune la capul de ardere

Montajul pe cuptor

Se fixează flanşa 2 cu ajutorul celor patru şuruburi 3 intercalând garnitura izolantă 4 şi eventual şnurul izolant 5. Se Introduce arzătorul în flanşă astfel ca tunul să pătrundă în camera de ardere. Se strânge şurubul 1 pentru a fixa arzătorul.

Montarea cu priză de aspiraţie pentru ardere etanşă. Kit-ul este compus din:
1. Tub flexibil din oţel cu lungime maximă de 3 metri
2. Colier metalic pentru etanşarea tubului flexibil din oţel
3. Tub rigid cu diametrul de 60 mm pentru traversarea peretelui
4. Terminal anti-vânt amplasat în afara încăperii
5. Cot 90° şi garnitură

Dimensiunile flăcării
Dimensiunile flăcării sunt influenţate de excesul de aer, de forma camerei de ardere, de tipul de parcurs al gazelor arse în cuptor (direct/cu întoarcere), de presiunea din camera de ardere.

A Diametrul flăcării
B Lungimea flăcării
C Diametrul tubului de testare
D Lungimea tubului de testare

Poziţia electrozilor
Arzătorul este echipat cu doi electrozi de aprindere şi cu un electrod de control. Poziţionarea electrozilor este prezentată în figura de mai jos. Electrozii de aprindere şi de control nu trebuie sa atingă niciodată deflectorul de flacără, tunul de ardere sau alte piese metalice, în caz contrar există riscul de a fi scoşi din funcţiune, compromiţând astfel funcţionarea arzătorului.

Schema electrică a arzătorului EM 26-E


Legendă
EC Electrod de control
F Siguranţă fuzibilă
FA Filtru antiparazitare
IG Întrerupător general
Ima Întrerupător pornire/oprire
LI Lampă semnalizare întrerupător
MB Motorul arzătorului
MPE Regleta borne caseta de control PA Presostat de aer
PGm Presostat gaze minimum
TC Termostatul cazanului
TR Transformator de aprindere
TS Termostat de siguranţă
VP Valva principală de siguranţă
VS A doua valvă de siguranţă

Schema electrică a arzătorului EM 36-E




Legenda

BRM Bobina releu motor
CF Comanda de funcţionare
CRT Contact releu termic
EC Electrod de control
F Siguranţă fuzibilă
FA Filtru antiparazitare
IG Întrerupător general
Ima Întrerupător pornit/oprit
I.A.M. Întrerupător Automat./Manual.
MB Motor arzător
MR Regleta de conexiuni auxiliare
MS Regleta de conexiuni a
servocomenzii MPE Regleta de conexiuni a casetei de control
MRM Regleta de conexiuni a regulatorului de modulaţie
S Sondă
TC Termostatul cazanului
Tmf Termostat de modulare a doua flacără
TP Timer
TR Transformator aprindere
VP Valva principala de sigur.
VS A II-a valva de siguranţă
SB Bloc lampa avertizare la distanta de modulare
PA Presostat de aer
PGm Presostat gaze minimum
RT Releu termic

În funcţie de dispozitivul căruia îi este aservită servocomanda de acţionare a clapetei de aer, există două tipuri de funcţionare a arzătorului în două trepte progresive, dacă dispozitivul de comandă este de genul tot sau zero (on/off), sau cu modulare continuă a flăcării, dacă dispozitivul este de tip modulant.

Funcţionarea în două trepte succesive

Diagrama arată că fazele de oprire, pre-ventilatie, de formare a flăcării
şi de trecere la puterea maximă

Servocomanda pune valva în două poziţii posibile: poziţia de deschidere minimă (treapta I-a) şi de deschidere maximă (treapta II-a). Acest mod de funcţionare se numeşte în două trepte progresive, întrucât trecerea de la o treaptă la alta se face în mod gradual şi linear, fără nici un salt.
Diagrama pune în evidenţă următoarele faze caracteristice:
a) Secvenţa oprire: când arzătorul este oprit, clapeta de aer este în poziţia închis pentru a împiedica aerul să pătrundă în camera de ardere şi coş şi astfel să le răcească.
b) Secvenţa de pre-ventilaţie: clapeta de aer se aşează în poziţia sa de deschidere maximă şi revine în poziţia de închidere parţială corespunzătoare debitului de pornire (cu fluxul de gaze în continuare închis).
c) Secvenţa formării flăcării de pornire: se produce alimentarea bobinelor electrovalvelor de gaze iar regulatorul de gaze este parţial deschis, în funcţie de presiunea aerului de pornire.
d) ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.