Valoarea juridica si manageriala adugata in sistemele administrative

Administratia publica in mod concret constituie activitatea administrativa si, deci, conceptul de administratie se concentreaza pe specificul activitatii administrative de stat. Administratia publica in sensul organizational reprezinta, totalitatea organelor administrative altele decat organele legislativului, sistemului judecatoresc si guvernului. In toate sistemele juridice europene se distinge incercarea pentru unificarea diferitelor forme de exprimare a puterii statului intr-o singura definitie, dand astfel un contur conceptual "administratiei".

In Franta, punctul de pornire pentru conceptul material de administratie a fost separarea puterii in: legislatie, administratie plus guvernare si jurisdictie. Definitia precisa a termenului de "administration publique" a evoluat cu referinta speciala la domeniul dreptului administrativ. Acest termen a avut si are relevanta in mod special in distingerea intre competentele curtilor administrative si ale tribunalelor de drept comun.

Catre sfarsitul secolul al XIX-lea, nu mai era agreat conceptul de autoritate publica "puissance publique", ci cel de "service public", care a ajuns sa fie considerat ca o trasatura determinanta a administratiei, al carei scop era considerabil redefinit ca fiind asigurarea realizarii obiectivelor statului. Din perspectiva germana, conform doctrinei standard, dezvoltata de Otto Mayer, administratia este "activitatea Statului pentru realizarea obiectivelor sale in interiorul sistemului sau juridic, cu exceptia puterii juridice". Folosind aceasta teorie, Walter Jellinek a definit administratia ca fiind "activitatea statului sau oricarui alt purtator al puterii publice separata de puterea legislativa si juridica".

In contrast cu definitia negativa care mult timp a dominat si care mai exista si astazi, Wolff si Bachof, profesori ai scolii germane, au oferit inca de la 1870 o definitie pozitiva pentru conceptul material de administratie: "Administratia in sens material reprezinta o serie de activitati diverse ale agentilor statului, insarcinati cu sarcini in numele statului si al membrilor sai". In ciuda acestei definitii destul de abstracte si generale, Wolff si Bachos considerau ca nu exista un concept de administratie, care poate fi folosit in orice imprejurare.

Functie de regimul politic si de forma de guvernamant, dispozitiile constitutionale consacra diferite principii pe baza carora sunt delimitate notiunile de putere executiva si administratie publica de notiunile de autoritate publica si serviciu public. Doctrina administrativa cu caracter juridic identifica cele doua mari tipuri sau sisteme de drept aplicabil administratiei: tipul anglo-saxon si tipul francez , sisteme ce prezinta particularitati specifice nationale, ca urmare a mutatiilor suferite dupa al doilea razboi mondial.