Varstele omenirii

Trimis la data: 2002-12-20
Materia: Diverse
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 9.05 / 10
Downloads: 784
Autor: Horia
Dimensiune: 6kb
Voturi: 41
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Omenirea a avut mai multe vârste, cărora li s-a dat numele diferitelor metale. De obicei se numără patru vârste. Cea dintâi a fost vârsta de aur. Omul păzea, în această vârstă – ne spune poetul Ovidiu - dreptatea si buna credinţă, fără să aibă trebuinţă de legi si de judecători.
Nu se ştia pe atunci nici de pedeapsă, nici de frica de pedeapsă. Legile nu erau scrise, ca astăzi, pe table de aramă, iar oamenii nu tremurau în fata judecătorilor. Oamenii trăiau în pace fără să aibă, trebuintă de acestia.

Toporul încă nu tăiase bradul din munti spre a-l trimite pe câmpia lucie a mării să cutreiere astfel, sub formă de corabie, o lume străină. Oamenii nu-si cunosteau decât tara lor; nu erau pe vremea aceea, cetăti împrejmuite cu santuri. Nu auzeai nici trâmbiti, nici trompete de război. Nu vedeai nici coifuri nici săbii, iar popoarele trăiau fără ostiri, în liniste si pace.

Chiar pământul, neatins nici de greblă, nici de plug, dădea de bună voie toate roadele. Multumiti de hrana ce o producea de la sine pământul, oamenii culegeau poame, si coarne si fragi de munte, si mure de pe mărăcini spinosi si ghindă ce cădea din copacul consacrat lui Iupiter. Era o primăvară vesnică si adierea cea dulce a zefirului mângâia lin florile născute, fără să fi fost semănate. Pământul, ca să rodească, n-avea nevoie de munca agricultorului si câmpiile, fără să fi fost lăsate ogor, încărunteau de spice bogate. Curgeau fluvii de lapte, fluvii de nectar iar mierea cea bălaie picura din tulpina stejarului verde.

După ce Saturn a fost aruncat în negrul Tartar, lumea a trecut sub domnia lui Iupiter. Atunci începe vârsta de argint, mai rea decât vârsta de aur, dar mai bună decât cea de aramă. Iupiter a mai scurtat din primăvara cea lungă si a împărtit anul în patru anotimpuri:în iarnă, în vară, în toamna cea schimbătoare si în primăvara cea scurtă.

Pentru întâia dată s-a aprins văzduhul de o căldură înăbusitoare, pentru întâia dată, atunci, apa înghetată de vânturi s-a prefăcut în sloiuri. Atunci pentru întâia dată si-au căutat oamenii un adăpost, si acest adăpost au fost pesterile, crângurile stufoase sau bordeiele de nuiele împletite.

Atunci pentru întâia oară s-au aruncat seminte în brazde lungi si atunci pentru prima oară au gemut boii sub povara jugului. După aceste două vârste, urmă vârsta de aramă. Rasa de oameni de atunci era sălbatică, era gata de lupte crâncene, dar încă nu era nelegiuită.

Vârsta din urmă a fost vârsta de fier. Toate fărădelegile deteră năvală în acest veac plin de ticălosii. Atunci fugiră din lume si rusinea si adevărul si buna credintă; locul lor îl luară înselăciunea si viclenia si trădarea si sila si păcătoasa lăcomie de avere. Atunci începu negotul: corăbierul întinse pânzele în voia vânturilor, pe care până acum încă nu le cunsocuse.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.