Vasile Alecsandri - proceduri sintactice

Procedurile sintsctice pe care le prefera Alecs în opera sa poetica ,
în majoritatea lor , sînt specifice poeziei .Un procedeu sintactic
folosit cu feluri expresive este repetitia . Se întîlneste repetitia
verbului la forma personala în rezultatul caruia se formeaza doua
proportii dintre care prima se termina si a doua începe cu acelas :

"Afara ninge ,ninge si apriga furtuna ..."

(Scrile de la Mircesti)

Se poate mentiona repetarea imediata a derivatelor aceluiasi cuvînt :

"Tu zîmbesti ? .. Zîmbirea-ti zice ,

Ca e buna pentru noi "

(Sania )

Repetitiile la distanta sînt foarte variate prin structura lor .
Substantivul repetat poate sa fie însotit de un determenativ adjectiv
sau pronume

posesiv :

" O!farmec , dulce farmec a vetii calatoare"

(Scrile la Mircesti)

" Crivatil din meaza-noapte vîjie prin vîjelie"

(Viscolul)

" Admirînd jocul lumiei pe splindoarele verdetii ,

Admirînd în umbra calda florile de prin poeme "

(Vînatorul)

Frecventa în limba poeziei lui V.A. este repetarea prepozitiei , care
introduce parti de propozitee anogene :

"Si pe-ntinderia pustie , fara urme , fara drum"

(Iarna)

Se poate mentiona întribuintarea aceleias conjunctii la începutul mai
multor propozitii interative , de obicei - la început de vers.Astfel
este conjunctia cînd, cum , ca etc.

"Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde

Cum se shimba--n valure pe prundisul lumecos

Cum adoarme la bulboace , sapînd malul nisipos "

(Malul Siretului)

La fel de des este întribuintata particula "iata" , cînd se prezinta o
succesiune de tablouri . În pastelul "concertul în lumea" cinci
versuri în care se prezinta oaspetii veniti sa asculte privighetoarea
, se încep cu "iata " :

"Iata vin si gîndacui în hlamide zmaltuite ,

Iata-n urma si albine aducînd în gura miere"

(Concertul în lumea)

Studiind repetitia la V.A. putem observa , ca nu în totdeauna se poate
trage o linie de demarcare între repetitia subiectiva si cea obiectiva
. Sînt multe cazuri , cînd poetul , prezentînd un fel de a fi a unui
obiect ori al unei actiuni , manifesta si atidudinea sa subiectiva
fata de cele prezentate .De exemplu în versul :

"Afara ninge , ninge si apriga furtuna ..."

(Scriile la Mircesti)

functia obiectiva durativa a actiunii verbului repetat nu este singura
functie a repetitie ; tot odata se manifesta si atitudinea subiectiva
a autorului fata de actiunea exprimata de verb.

Avind o baza si fiind prezentata în toata amploarea ei în pozitia lui
V.A. si a urmasilor lui , repetitia a intrat în limba literara
contemporana ca norma sintactica .Se poate presupune ca V.A. , cu mult
mai larg dectt predecesorii sai , în chip de sistema a adus repetitia
din poasia populara în cea culta , a contribuit într-o buna masura la
stabilire acestui procedeu ca norma grammaticala a limbii literare
contemporane .

Un procedeu sintactic cu functie asemanatoare repetitie îl constitue
partile amogeiu . Roul carora este de a sublimia , de a prezenta mai
larg ideea cuprinsa într-un cuvînt . În limba poezii poetului cea mai
frecventa este observata caracterizarea multipla a unui obiect prin
atribute omogene ce pot fi exprimate printr-un substantiv ori
printr-un pronume :

" E umbra unor nouri ; albii , usori , marunti"

(Tunetul)

"Frumoasa , alba , juma , cu formele rotunale

Cu pulpa marmurie , cu sîmal dulce val

Ea pare ... "

(Scrile la Mircesti)

Dintre complementele circumstatiale cel mai des este întribuintaria
mai frecventa a circumstantialelor omogeni de loc , avînd la rîndul
lor determinative . Ele pot fi exprimate prin adverbe locative ori
prin substantive cu prepozie , cu sens locativ :

"In gradini , în cîmpi , pe dealuri ,

prin poeni si prin vii ..."

(Dimineata)

"În fund , pe cer albastru , în zare departata ,

La rasarit , sub soare , un negru punct s-arata ."

(Oaspetii primaverii)

În poezia lui V.Alecsandri este întîlnita vorbire directa cu cele doua
forme ale ei - dialogul si monologul .Dupa cum se stie , vorbirea
directa , de obicei se întroduce într-o verb al zicerii . Astfel de
verb în poezia poetului poate fi situat în postpozitie , interpozitie
si prepozitia ei :

" ... un bîtlan ...

--- Nu-i perea lumii ... vînatorul e poet ! "

(Balta)

"Ce sa fie ?...Cuib de fiara?

O!minune!----"zice el"

(Cositul)

În vorbirea directa la Alecsandri de obicei vorbeste un om ori
colectivitate de oameni , poetul da glas pasarilor , copacilor , sau
chiar razei de soare :

"Cînd o pasare maiastra , peste lan trecînd usor ,

Zice : Dulce-a mai fi pîinea de la snopurile lor !.. "

(Secerisu)

"El se scutura si zice :

--- În zadar tu , vrajitoare "

(Bradu)

"---De ce plîngi ?.. zice-o raza

pe -a ei frunte stralucind ... "

(Puntea)

Un alt procedeu sintactic ce este des intribuintat în poezia lui
V.Alecsandri este interogatia si exclamatia , avînd bogate functii
expresive .

În cazul cînd în raspuns se cuprinde un compliment al predicatului ,
exprimat în interogatie , aceasta poate fi simplu sau dezvoltat sau
raspunsul poate cuprinde pur si simplu o urmare a gîndului ori a
actiunii exprimate în interogativa :

"Tu o rupi ?Ea te stropeste cu fulg albi racoritori "

(Sania)

Exclamatile în ciclurile de pasteluri pot avea structura si functie
diferita .Se pot deosebi :

Exclamatii afective ce sunt exprimate , de obicei printr-un
interjectie .

Exclamatii - adrtesari ce este exprimata prin doua verbe în repetitie
, printr-un substantiv si o particula :

"Dar tacere !..Sus pe un frasin un lin freamat se aude !.."

(Concertul în lunca)

Exclamatia explicativa mai dese ori este exprimata printr-o propozitie
întreaga :

"Ce sa fie ?Cuib de feara ?O !minune !-zice el ,

Si zîmbind , se pleaca iute de culege un cercel ! "

(Cositul)

Explamatea comparativa :

"Printre stuhul ce se misca iata - o luntre vînatoare"

(Balta)

La cercetarea felurilor de propozitie în limba poeziei lui
V.Alecsandri mai mult am atras atentia propozitiilor principale legate
prin coordonale si propozitiile secundare .În pastelul "Semanatorii"
sunt 17 principale coordonate si 1 secundara temporala , "Cositul "
sunt numai 2 propozitii secundare si acelea fiind locative legate prin
coordonare , a doua fiind eliptica de conjuntie :

"Mai devale-n cea dumbrava cu poiana tainuita

Unde umbra pare verde si de flori e--mblasmuita "

(Cositul)

Propozitiile finale se introduc prin locutiunea conjunctionala "ca"
sau "ori" se exprima numai prin conjunctiv :

"Iar pe fete de copile înfloreste trandafiri ,

Sa ne aduca viu aminte de-ale verii înflorit "

(Gerul)

Cele mai putin frecvente este propozitiile secundare comparative
introduse prin conjunctia "precum" :

"Precum un rîu de munte

Se varsa peste maluri ..."

(Tunetul)

În linii generale putem observa ca poetul a depus o mare munca de
alegerea , de combinarea , de sintetizare pentru asi reda gîndul si
simtirea în modul cel mai simplu si tot odata cel mai expresiv .

...Cea ce caracterizeaza într-o mare masura limba unui scriitor este
lexica : cuvintele si reunirele de cuvinte--acel material de
constructie necesar oricarui creatie .

Adevaratii scriitori mari stiu sa aleaga din vocabularul existent ,
stiu sa deosebiasca elementele cu tendinta de disparitia si sa scrie
astfel ca sa fie intelesi si gustasi în toate timpurile .Tabloul
general lexical în poezia lui V.A. prezinta o folosirea a termenilor
populare a arhaizmelor , neologismelor , sinonime , antonime , omonime
etc. .

Cuvintele arhaice apar în limba poezieii lui în primul rînd pentru a
reda coloritul timpului--acestea sînt asa numite istorizme . Multe
arhaizme folosite de Alecsandri s-au pastrat azi în limba vorbita .
Astfel este pîrte , larma , vaer , cange , clada etc. . Unele arhaizme
substantive din poezia poetului au numai fonetizme arhaice , ca în
pastelul Chinez :

"Au comori de plînte rare ce la umbra înfloria "

(Pastel Chinez)

În pastelul "Sfîrsitul iernii " poetul începe cu versurile :

"S-a dus zapada alba de pe întinsul tarii ,

S-a dus zilele babei si noptile vegherii "

(Sfîrsitul iernii)

aici observam unele denumiri norodnice , ca "zilele babei " care este
de fapt o sintetezare a unor traditii , adica denumirea norodnica a
primelor zile ale lunii martie , bazata pe sarbatoarea babei Dochia .

Limba literara se îmbogateste mereu cu numeroase cuvinte pentru
notiuni ori sensuri noi .Soarta neologismelor difera de la un caz la
altul .Astfel cuvîntul ...