Vergelul

Trimis la data: 2004-06-01
Materia: Istorie
Nivel: Liceu
Pagini: 10
Nota: 8.85 / 10
Downloads: 379
Autor: Ramona Toma
Dimensiune: 13kb
Voturi: 41
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Principalul scop al primei specii pe Vergel e profetirea norocului pentru anul ce urmeaza, apoi petrecerea, cunoasterea mai indeaproape a persoanelor care il serbeaza, si la urma incuscrirea sau inrudirea. Aceasta specie de vergel se sebeaza in seara spre Sfantul Vasile sau Anul Nou de unele sate de la munte din Bucovina si Moldova. La serbare iau parte feciori si fete , barbati si neveste, tineri si batrani, insa indemnul la serbare este dat de catre feciorii si parintii cu fete mari.
Vergelul

(studiu etnografic)

Sub aceasta denumire poporul roman detine trei specii de datine care
se deosebesc prin timpul, scopul si modul serbarii lor sau prin
credintele cu care sunt imbinate si persoanele care le serbeaza.

* Principalul scop al primei specii pe Vergel e profetirea norocului
pentru anul ce urmeaza, apoi petrecerea, cunoasterea mai
indeaproape a persoanelor care il serbeaza, si la urma incuscrirea
sau inrudirea. Aceasta specie de vergel se sebeaza in seara spre
Sfantul Vasile sau Anul Nou de unele sate de la munte din Bucovina
si Moldova. La serbare iau parte feciori si fete , barbati si
neveste, tineri si batrani, insa indemnul la serbare este dat de
catre feciorii si parintii cu fete mari.

* In ceea ce priveste a doua sperie a Vergelului, scopul sau
principal e profeirea si cunoasterea ursitilor (viitorilor
barbati) si se serbeaza numai de catre fete mari tot in seara spre
Sf. Vasile sau Anul Nou. Aceasta datine este numita Vergel numai
de romanii din unele parti ale Transilvaniei (tinuturile Bargaului
si Nasaudului)
* Scopul principal al celei de-a treia specie de Vergel este mai
intai petrecerea, apoi primirea si ostatarea oaspetilor. Acest
Vergel este serbat numai de catre feciori, insa la el se invita si
fetele mari impreuna cu parintii lor. In unele sate din Bucovina
se serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar in altele in ziua
de Lasata Secului de Postul Mare. Cand sunt buni , manosi, atunci
se serbeaza si la celelalte lasaturi de sec de peste an. Cei din
Iliesti si cei din Botusana il serbeaza in ziua de Anul Nou
dupa-amiaza, iar cei din Corlata in ziua de Lasaul secului.
Romanii din unele parti ale Ungariei, precum si cei din Somcuta
Mare si imprejurime, il serbeaza, ca si cei din Banat in ziua de
Boboteaza, iar cei din comitatul Solnocului de mijloc din
Transilvania in sarbatorile Pastilor.

Modul e serbare al acestor trei specii de Vergel difera de la Om la
om, de la sat la sat, de la tara la tara.

* Feciorii din tinutul Dornei, in Bucovina, precum si parintii cu
fete mari , bune de maritat sarbatoresc Vergelul indemnand un
gospodar din mijlocul lor sa-l faca. Acesta se pregateste din
vreme: cumpara un polobocel de vin, iar cand soseste seara Anului
Nou atunci cand se intuneca, incepe a buciuma si a trambita, dand
de stire ca e timpul sa se adune toti cei ce voiesc sa serbeze
Vergelul. Aceasta bucuiumare dureaza pana la unsprezece noaptea,
cand s-au adunat toti participantii, dupa care nu se mai buciuma
in acea seara. Dupa aceea stapana acsei asterne o masa cu o fata
de masa curata unde gospodarul pune un ciubaras sau un alt vas cu
apa neinceputa. Toti care voiesc sa-si cunoasca viitorul arunca in
apa un semn (un cutitas, un crucer, un bumb, un inel, un cercel, o
cheie), insa fiecare trbuie sa-si cunoasca semnul cand se va
scoate din apa. Se oranduieste ca un baiat de vreo 10-13 ani sa
scoata semnele, impreuna cu un alt om bun de gura, numit
Vergelator sau vestitor de Anul Nou.

Avand un betisor verde de pom in fiecare mana, vergelatorul rosteste
versurile tocand incet cu ele marginea ciubarasului:

Cine trece Isi alege doi cai tari,

Si petrece? Si dupa vin se porneste.

Irodia Doamne! Catra slugi asa graieste:

Trece Toma cel bogat, - Haideti feciori dupa vin,

Cu bici de foc infocat, Ca s-avem cand vom da fan!

Irodia Doamne! Si asa zicand se duc

Vaile Si vin de cel bun aduc.

Cu oile Acum dragii mei feciori,

Poarta Toam carmele, Vom avea de sarbatori.

Luncile Anul vechi, ia, se sfarseste

Cu juncile Si cel nou ni se iveste.

Poarta Toma vacile. Mergeti mai, taiati un bou,

Vacile is bune foarte, Caci mani este Anul nou!

Toma poate sa le poarte. Si fripturi bune facand,

Prin toate campiile Sa bem vinul galgaind...

Poarta Toma oile. Semnele din acest vas

Oile-s mari ca boi: Sa va fie tot de tras,

Lui Toma ii sta dupa oi. De tras sort de bucurie

Toma umbla tot pe munti Din anul ce o sa vie.

Alegandu-si tot cai iuti. Scoate semn si spune-mi drept

Dintr-a lui herghelii mari Mane care an sa-ncep?...

Sfarsind de urat, baiatul vara mana in vasul cu apa si, scotand un
semn, il arata adunarii si intreaba:

- Al cui e anul ce se-incepe dimineata?

Proprietarul raspunde:

-Al meu este!

Vergelatorul zice atunci:

Al tau noroc sa ti-l dea Dumnezeu de Anul Nou, de Sf. Vasile!

Dupa aceasta, predand semnul proprietarului, incepe iarasi sa toace cu
betisoarele pe marginea vasului si a ura.

Si tot asa dupa fiecare urare, scoate baiatul oranduit cate un semn ,
iara vergelatorul numeste cutare sarbatoare insemnata sau pe vre-un
sfant ce vine la rand, cand Dumnezeu are sa dea noroc celui cu semnul.

Dupa ce sfarseste de insirat toti sfintii si sarbatorile de peste an,
daca mai raman semne in vas, vergelatorul spune celui cu semnul ca va
avea noroc la cutare vite, de exemplu:oi, capre, boi, vaci, cai,
porci. Si daca si pe-acestea le termina, atunci incepe a insira fiare
salbatice, spunand ca cutare va avea parte de cutare fiara salbatica,
o va inpusca sau o va prinde etc. Astfel merge pana se termina toate
semnele de scos.

Cand vergelatorul ureaza si baiatul scoate semnele, domneste in casa
oaresicare liniste, dar cand vergelatorul incepe a profeti ca cutare
sfant, vita sau fiara ii va aduce celui cu semnul noroc, atunci se
nasc rasete si hohote, deoarece vergelatorul trebuie sa potrivesca in
asa fel vorba, incat sa produca rasete si voie buna intre cei de fata.

De multe ori i sa leaga ochii, astfel incat sa nu poata vedea nimic ,
si atunci vergelatorul trebuie sa spuie caum va fi viitorul celui cu
semnul fara a-i stii de mai inainte numele. Atunci unele le nimereste,
insa altele le spune atat de intortochiate si de ciudate , incat fara
de voie ascultatorii trebuie sa rada de profetiile lui. Asa, de
exempul, dupa ce scoate semnul unui barbat, vergelatorul, socotind ce
e al unei fete, spune ca viitorul sot va fi un barbat atat de frumos,
sau va fi unul urat, ca va avea stare buna, sau va fi sarac.

Sfarsindu-se astfel de scos toate semnele din vasul cu apa,
vergelatorul, incheie functiunea sa cam prin urmatoarea urare:

Anul Nou cu fericire

Sa-l incepeti si-n unire,

Tineri si batrani sa fiti

Si cu totii sa-nfloriti

Ca merii

Ca perii

Pe la mijlocul verii,

Ca toamna cea imbelsugata,

Cu de toate indestulata!

La ceste cuvinte raspund cai din casa prin strigate de vivat si sa
traiasca! Iar mai multi insi, cari cu putin inainte au iesit afara,
incep a impusca din pistoale si din pusti, slobozind vreo 10-20 de
incarcaturi.

Apoi, desertand vasul cu apa, aduce in el, in loc de apa, vin, si-l
pune pe masa. Apoi se aseaza mai toti cei de fata la masa si incep a
inchina si a cinsti din vinul adus, glumind si povestind, spunand daca
li s-a indeplinit ce le-a profetit vergelul.

Cand vinul se termina, feciorii incearca sa mai cumpere de la
gospodar, in cazul in care mai are ascuns vreun sip sau doua de vin.

Muzicienii, care nu trebuie sa lipseasca de la acesta petrecere, sunt
vreo 2-3 tigani cu violine si cu cobza, sau cu cimpoias cu cimpoiul.
De acestia se ingrijesc feciorii. Ei ii cauta si tot ei tocmesc si ii
platesc pentru truda lor vreo cativa fiorini.

Daca se intampla sa lipsesca muzicantii, canta unul sau doi feciori
din fluiere sau din triste, iar ceilalti joaca "de se prabuseste
pamantul sub picioarele lor".

Pe langa profetirea norocului, Vergelul mai are scopul ca oamenii sa
faca cunostinta mai de aproape unii cu altii si ca feciorii sa
peteasca pe fetele cele mari.

Asemanator serbeaza aceasta specie de vergel si romanii din unele
parti ale Moldovei (Cotargasi-Brosteni, jud. Suceava), insa versurile
urarilor sunt altele:

" -Ci suni,

Ci rasuni?"

(Altul raspunde)

"Luncili

Cu giuncili,

Vaili

Cu uoili

Zmnidzili

Cu caprili,

Vergielu cu fietili!"

(tot primul)

"-Da pim vaduri cini trieci?

-Trieci Toma cel bogat,

cu cinci bghici-l bat.

Suni din ineli,

Bati din vergieli,

Arodiia Duamni."

* A doua specie de vergel, cu putine deosebiri esentiale, se afla in
toate provinciile locuite de romani.

In seara Sf. Vasile sau a Anului Nou, mai multe fete mari, cari voiesc
sa-si cunoasca ursitii si timpul cand se vor marita, se aduna la o
casa. Aceasta "adunare" si toata petrecerea lor este numita de catre
toti romanii din tinutul Bargaului si al Nasaudului, Vergel, iar de
catre romanii din celelalte parti ale Transilvaniei, Vergelat.

Conducatoarea ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.